Cuprins
- 1. INTRODUCERE 5
- 2. STADIUL ACTUAL SI TENTINTE IN DOMENIUL CERCETARII TURISMULUI MONTAN
- 2.1 Rolul, continutul si problematica cercetarii tehnice si de marketing in turismul montan
- 2.2 Tehnicile industriei turistice si elemente de marketing aplicate in cercetarea fenomenelor turistice montane
- 2.3 Stadiul actual al cercetarilor de inginerie montana si de marketing privind turismul in Poiana Brasov
- 3. CONCEPTE JURIDICE SI STANDARDE CE STAU LA BAZA CERCETARII IN INDUSTRIA TURISMULUI, CU PRECIZARI PENTRU TURISMUL MONTAN
- 3.1 Legislatia in domeniul turismului montan romanesc
- 3.2 Fazele procesului cercetariitehnice si de marketing aplicate in turismul montan
- 4. DESCRIEREA GEOGRAFICA SI TURISTICA A STATIUNII POIANA BRASOV, ELEMENTE CULTURALE SI PUNCTE DE INTERES
- 4.1 Potentialul turistic natural
- 4.2 Potentialul turistic antropic
- 4.3 Baza tehnico-materiala
- 4.4 Investitii recente in Poiana Brasov
- 5. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TURISTICI
- 5.1 Indicatorii cererii turistice
- 5.2 Piata turistica a statiunii Poiana Brasov
- 6. STUDIU DE CAZ PRIVIND DINAMICA TURISMULUI IN POIANA BRASOV
- 6.1 Calculul indicatorilor privind circulatia turistica in Poiana Brasov
- 7. ELEMENTE DE MANAGEMENT, ASPECTE DE ORGANIZARE A PROGRAMELOR TURISTICE IN EXTRASEZON CU EXEMPLIFICARI PENTRU STATIUNEA POIANA BRASOV
- 7.1 Oferte de cazare in extrasezon in Poiana Brasov
- 7.2 Propuneri tehnico-manageriale de dezvoltare a turismului in Poiana Brasov in extrasezon
- 8. CONCLUZII SI RECOMANDARI
- Bibliografie
Extras din proiect
1. INTRODUCERE
Industria turismului din România are că specific important turismul montan. Analiza turismului montan presupune soluționarea problemelor tehnice ținând cont de condițiile geoclimatice și pedologice, dar și de cele sociale ale zonei de munte.
Investițiile, infrastructura, transporturile, tehnicile de ospitalitate, etc., impun ingineria turismului ca bază pentru dezvoltarea turismului în zona de munte.
Un avantaj al turismului montan este că el se poate practica tot anul comparativ cu turismul litoral care are o durată in Romania de cca. 4-5 luni din an.
Beneficiind de lanțul Munților Carpați, industria turismului românesc trebuie să se adapteze cerințelor turismului montan în primul rând din punct de vedere tehnic, apoi din punct de vedere social și bineînțeles al serviciilor turistice.
În acest context precizăm că Brasovul fiind cel mai mare oraș din întreg lanțul Munților Carpați (care străbate 7 țări), devine extrem de oportună analiza dezvoltării turismului în această zonă.
Tematica care o abordăm în prezenta lucrare are ca grad de noutate extinderea sezonului turistic de iarnă și cel de vară către extrasezonul de primăvară și de toamnă. Soluținarea tehnico-economică a acestei probleme are o importanță științifică aparte ținând cont de importanță economică și socială a zonei montane în perspectiva schimbărilor climatice.
Industria turismului este o componentă a pieței în general și a pieței serviciilor în mod particular, ceea ce îi conferă anumite particularități. Ea reprezintă ansamblul actelor de vânzare - cumpărare al căror obiect de activitate îl reprezintă produsele turistice, privite împreună cu relațiile pe care le generează, și în legătură cu spațiul pe care se desfășoară. Această imagine ar fi lipsită de consistență, dacă nu s-ar lua în considerare pe lângă realizarea tehnică a produselor turistice, mai ales în zona montană, cu exemplificări la Poiana Brașov, două componente majore ale pieței: cererea și ofertă.
Piața turistică reprezintă: sfera economică de interferență a ofertei turistice, materializată prin producția turistică, cu cererea turistică, materializată prin consumul turistic.
Turismul montan este o piață cu un grad ridicat de risc, ofertanții de turism confruntându-se cu mai multe incertitudini decât pe piața bunurilor materiale. Aceasta se datorează caracteristicilor (care nu poate fi stocată) și cererii turistice (care este foarte elastică, supusă unor permanente fluctuații), care implică un decalaj potențial între ele, iar ajustarea lor fiind mai dificilă, duce la apariția unor combinații, ca de pildă: ofertă bogată și cerere mică; cerere mare și ofertă necorespunzătoare; ofertă dispersată și cerere concentrată; etc. Turismul montan, ca și concept al industriei turismului, reprezintă o formă de turism „de interferență” derivat din:
- turismul de iarnă - formă de turism individualizată pe baza criteriului sezonalității, care prezintă două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face deplasarea, respectiv turismul pentru zăpadă și turismul pentru soarele căutat și în timpul iernii,
- turismul de agrement, turismul de odihnă sau recreere, turismul sportiv - forme de turism individualizate în funcție de motivațiile deplasărilor,
- turismul de sejur, care în funcție de timpul disponibil pentru călătorii poate fi un sejur lung, mediu sau scurt.
Țările care reprezintă pe glob în sectorul turismului montan sunt țări dezvoltate din punct de vedere economic, care dispun de un potențial natural favorizant, dar în egală măsură impresionanat, și care au avut resursele investiționale necesare amenajării zonelor montane în folosul practicării activităților turistice, foarte ridicate și cu rentabilități financiare evidente după scurgerea unei anumite perioade de timp. Cele mai semnificative sunt cele grupate în jurul masivelor montane din Europa. Munții Alpi, cu o suprafață de 181.498 km², arie care include 5814 localități și unde locuiesc 14,2 mil. persoane, reprezintă cea mai vastă regiune montană din lume, țările grupate în jurul lor fiind Franța, Elveția, Liechtenstein, Austria, Italia, Germania și Slovenia și dispune de un potențial de profil extrem de valoros care însumează 25% din totalul turismului mondial. Acestor țări li se adaugă și Principatul Monaco care prin suprafața și activități turistice îndeplinește un rol similar în turismul montan. Datorită înălțimilor mari și ghețarilor existenți zăpada este permanentă, permițând practicarea non-stop a schiului.
Numărul mare de văi care străbat arcul alpin permite o bună accesibilitate, iar acolo unde nu au existat căi naturale s-au construit drumuri de acces, chiar la altitudini foarte ridicate, săpate în stâncă, tuneluri, cel mai mare fiind cel care leagă Franța de Italia pe sub Mont Blanc (1964).
Turismul, este sensibil la mutațiile socio - economice, ceea ce determină o serie de fluctuații în evoluția sa. Aceste fluctuații au fie un caracter continuu, fiind provocate de dinamică unor factori cu acțiune îndelungată sau de schimbări bruște, în viața socio - economico- politică, fie un caracter alternativ, fiind provocate de condițiile naturale, specificul cererii sau de unele situații conjuncturale. [Albu, G.,R 2005]
În urma acestor oscilații de durată sau repetabile pe termen scurt , are loc o repartizare inegală în timp (și mai puțin în spațiu) a numărului turiștilor și implicit a necesarului de servicii.
Variațiile sezoniere ale activității turistice implică o mare concentrare a volumului fluxurilor turistice în anumite perioade ale anului (cu perioade de vârf de sezon), în celelalte perioade ale anului, remarcându-se descreșterea accentuată a fluxurilor turistice și chiar o stopare a lor.
Extrasezoanele în stațiunea Poiana Brașov sunt cele de primăvară și toamnă perioade de SEZON zilele de sambata și duminică, cuprinse in calendar: 22,12,2010 - 04,01,2011și 01,02,2011 - 28,02,2011 și zilele de sărbatori legale.
Bibliografie
Albu, G.,R.,2005, Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional- Teorie și
aplicații, Editura Infomarket, Brașov.
Albu, N.,2001, Turism și Eficiență- Principii Generale, Editura Lux Libris, Brașov.
Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheș, C.,2005, Marketing Turistic, Editura Uranus, București.
Băcanu, B.,2009, Management strategic în turism. Concepte și studii de caz, Polirom, Iași.
Berbecaru I., Botez M., 1977, Teoria și practica amenajării turistice, Editura Sport-Turism,
București.
Bran, F., Marin, D., Șimon, T.,1997, Turismul Rural- Modelul European, Editura Economică,
București.
Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P.,2000, Ecoturism, Editura Economică, București.
Bruhn, M., 2001, Orientarea spre clienți-Temelia afacerii de succes, Editura Economică,
București.
Căprărescu, G.,2009, Managementul strategic al firmei de comerț și turism, ediția a II-a, Editura
Wolters Kluwer, București.
Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.,C., Orzan, G., Vegheș, C., Danețui, T., Vranceanu, D., 2002,
Cercetări de marketing, Editura Uranus, București.
Cetină, I., 2001, Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Editura Teora, București.
Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M.,2006, Marketingul Serviciilor- teorie și aplicații,
Editura Uranus, București.
Ciangă, N., 2001, România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Constantin, C.,2006, Sisteme Informatice De Marketing- Analiza și prelucrarea datelor de
marketing-Aplicații în SPSS, Editura Infomarket, Brașov.
Cristureanu, C.,2006, Strategii și tranzacții în turismul internațional, Editura C.H.Beck,
București.
Cristureanu, C., Neacșu, N., Băltărețu, A.2002, Turism Internațional-Studii de caz, Legislație,
ediția a IIa, Editura Oscar Print, București.
Datculescu, P., 2006, Cercetarea de marketing. Cum să pătrunzi în mintea consumatorului, cum
măsori și cum analizezi informația, Editura Brandbuilders Grup, București.
Dayan, A., Bouquerel, F., 2008, Studiile de piață, Editura C.H.Beck, București.
Draica, C.,2003, Turismul internațional- Practici de elaborare și distribuție a produsului
turistic, Editura ALL BECK, București.
Drăgan, J.,C., Demetrescu, M.,C.,1996, Practica prospectării pieței. Tehnici de cercetare în
marketing, Editura Europa Nova, București.
Duguleană, Liliana.,2002, Statistică, Editura Infomarket, Brașov.
Duguleană, Liliana, Petcu, Nicoleta., 2002, Metode cantitative în analiza datelor, Editura
Infomarket, Brașov.
Florescu, C., Malcomete, P., Pop, N.,A., (coordonatori), 2003,Marketing. Dicționar explicativ,
Editura Economica, Bucuresti.
Gherasim, A., 2005, Studiul pieței, Editura Economică, București
Gruia, R., 2012, Managementul si Dezvoltarea in Industria Turismului, note de curs,
Universitatea Transilvania Brasov.
Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G.,1999, Marketing turistic, Editura Infomarket, Brașov.
Jugănaru, I.,D.,2007, Politici și strategii în turismul mondial, Editura Expert, București.
Kotler, P., 1998, Managementul marketingului, Editura Teora, București.
Lascu, C., 2007, Ghidul Turismului de Aventură, Editura House of Guides, București.
Lefter, C., 2004, Cercetarea de marketing - Teorie și aplicații, Infomarket, Brașov.
Lupu, N.,2003, Hotelul - Economie și Management, Editura AllBeck, București.
Minciu, R.,2004, Economia Turismului, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus,
București.
Neacșu, N., Băltărețu, A., Neacșu, M., Drăghilă, M.,2009, Resurse și Destinații Turistice -
Interne și Internaționale, Editura Universitară, București.
Neagu, V., 2000, Servicii și turism, Editura Expert & Universitatea Romano-Americană,
București.
e-Bibliografie
1. www.poianabrasov.ro
2. www.ghid-brasov.ro
3. www.tourist-informator.info
4. www.itinerar.ro
5. www.carpati.org
6. www.cazare-in-brasov.ro
7. www.hartabrasov.ro
8. www.vacantesicalatorii.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cercetari tehnice si de marketing privind extinderea sezonului turistic in Poiana Brasov pe toata perioada anului.doc