Determinarea gradului de atractivitate a stațiunii Bușteni

1. Prezentare generală

Din punct de vedere turistic oraşsul Busteni are o poziţie încântătoare, fiind aşezat chiar la poalele munţilor Bucegi, cu vârfuri dintre cele mai impresionante. Buşteni, este considerat de catre mulţi un "Sestogradcity " unde îşi dau întalnire marea masă a celor îndragostiţi de văile şi branele pline de farmec ale munţilor.

1.1 Aşezare geografică

Buşteni este un mic oraş de munte în nordul judeţului Prahova, Muntenia, în centrul României.

Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munţilor Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m. Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m.

Poziţia geografică este de 45*25 latitudine nordică şi 25"33 longitudine estica.

Poziţia oraşului în cadrul judeţului Prahova

Figura 1

Sursa: www.wikipedia.org

1.2 Distanţe de principalele oraşe

Distanţa rutieră de la Buşteni către diverse oraşe din România

Tabel nr. 1

Oraş Distanţă (km)

Alba Iulia 262

Arad 445

Botoşani 359

Bucureşti 131

Braşov 40

Cluj Napoca 294

Constanţa 357

Drobeta Turnu Severin 324

Iaşi 329

Oradea 442

Piteşti 157

Sibiu 172

Timişoara 422

Sursa: http://distante.infoturism.ro

1.3 Căi de acces

- cu mijloace rutiere pe DN1 (E 60: Constanţa-Bucureşti-Braşov-Cluj-Borş)la 131 km Bucureşti şi 40 km de Braşov;

- cu trenul pe magristrala Bucureşti-Braşov la staţia Buşteni. El este o importantă staţie CFR de pe magistralele care leagă capitala cu centrul, nordul, sau nord-vestul ţării, părţi ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul.

- aeroportul internaţional Otopeni se află la 111 km, iar cel naţional de la Băneasa la 124 km;

- cel mai apropiat punct de frontieră este cel de la Giurgiu, la 195 km (rutier si feroviar).

1.4 Scurt istoric

Istoria trecută şi prezentă a localităţii Buşteni se află în stransă corelaţie cu istoria tuturor aşezărilor de pe valea superioară a Prahovei. Evenimentele petrecute de-a lungul vremii pe această cale legatura permanentă între Ţara Românească şi Transilvania au implicat nemijlocit, într-un fel sau altul Buşteniul.

Buşteniul în primele decenii ale secolului XX

Figura 2

Sursa: www.tourismguide.ro

Înainte de 1782 singura locuinţă, “Slonul de piatră”, era cel mai mare han din zonă, situat pe locul Zamorei de azi unde se opreau negustorii pentru a se ospăta, odihni şi adăpa caii. In 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea “La Buşteni”, terenul nefiind locuit dar presărat cu gropi. Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguş, Niţă Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcţia şoselei dintre Câmpina şi Predeal, iar după 30 de ani se instalează şi calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului. Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin centrul civic, şcoală şi biserică. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va sporii faima staţiunii – schiul – datorită caruia este posibila apariţia construcţiilor de o frumuseţe aparte care se mai păstrează şi astăzi, dovada fiind numărul mare al turiştilor care vin să se odihneasca aici în ambianţa plină de farmec a vilelor atunci cand vor să scape de “zăpuşală şi praful oraşelor”. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanţă din străinătate aduc cu ei moda schiului, a “alunecatului pe patine de lemn, bob şi sanie” la Sinaia şi la Buşteni pe Valea Albă şi Coştila.