Cuprins
- - Argument
- - Scurtă prezentare a istoriei municipiului Alba Iulia
- - Dezvoltarea unui turism durabil în centrele urbane
- - Finanţarea dezvoltării turistice urbane
- - Impactul economic al dezvoltării turismului urban
- - Obiective turistice din oraşul Alba Iulia
- - Anexe
- - Bibliografie
Extras din proiect
Argument
Activitatea turistică se numără printre fenomenele care au înregistrat în epoca
contemporană o dezvoltare spectaculoasă, iar oraşul Alba Iulia dispune de un potenţial turistic deloc de neglijat,iar interesul autorităţilor publice locale şi centrale din România pentru acest sector este destul de ridicat,acest lucru fiind benefic nu numai autorităţiilor,ci şi cetăţeniilor acestui municipiu.
Lucrarea scrisă este structurată pe patru capitole.Primul capitol se numeşte “Dezvoltarea unui turism durabil in centrele urbane”.În acest capitol este prezentat detailat conceptul de dezvoltare durabilă,cea mai complexă definiţie a acestui concept fiind dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland.Acest capitol tratează şi tema menţinerii durabilităţii turismului,care are o strânsă legătură cu mediul înconjurător.
Al doilea capitol „Finanţarea dezvoltării turistice urbane” prezintă posibilile surse de finanţare ce pot fi utilizate de către mediul privat şi de cel public în vederea dezvoltării turismului şi menţinerea durabilităţii acestuia, pentru dezvoltarea turistică fiind necesare numeroase resurse financiare care să acopere costurile diferitelor amenajări şi operaţiuni.
Al treilea capitol ”Impactul economic al dezvoltării turismului urban”prezintă impactul turismului, privit pe plan economic, socio-cultural, dar şi în relaţie cu mediul şi diversitatea biologică, care include aspecte pozitive şi negative. În dimensiunea socio-economică şi culturală a dezvoltării turismului, impactul negativ asupra diferitelor segmente din populaţie poate cuprinde degradarea socială a comunităţilor locale, efecte nedorite asupra obiceiurilor, tradiţiilor şi stilului de viaţă, efectul asupra structurii ocupării, nivelului şi distribuţiei veniturilor.
În ultimul capitol,sunt prezentate câteva dintre numeroasele obiective turistice de care dispune municipiul Alba Iulia.
Motivul pentru care am ales această temă este că turismul ocupă un loc foarte important în economia ţării noastre,iar municipiul Alba Iulia poate fi considerat capitala de suflet al tuturor româniilor,deoarece aici s-a înfăptuit marea unire de la 1 decembrie 1918.
Argument
Activitatea turistică se numără printre fenomenele care au înregistrat în epoca
contemporană o dezvoltare spectaculoasă, iar oraşul Alba Iulia dispune de un potenţial turistic deloc de neglijat,iar interesul autorităţilor publice locale şi centrale din România pentru acest sector este destul de ridicat,acest lucru fiind benefic nu numai autorităţiilor,ci şi cetăţeniilor acestui municipiu.
Lucrarea scrisă este structurată pe patru capitole.Primul capitol se numeşte “Dezvoltarea unui turism durabil in centrele urbane”.În acest capitol este prezentat detailat conceptul de dezvoltare durabilă,cea mai complexă definiţie a acestui concept fiind dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland.Acest capitol tratează şi tema menţinerii durabilităţii turismului,care are o strânsă legătură cu mediul înconjurător.
Al doilea capitol „Finanţarea dezvoltării turistice urbane” prezintă posibilile surse de finanţare ce pot fi utilizate de către mediul privat şi de cel public în vederea dezvoltării turismului şi menţinerea durabilităţii acestuia, pentru dezvoltarea turistică fiind necesare numeroase resurse financiare care să acopere costurile diferitelor amenajări şi operaţiuni.
Al treilea capitol ”Impactul economic al dezvoltării turismului urban”prezintă impactul turismului, privit pe plan economic, socio-cultural, dar şi în relaţie cu mediul şi diversitatea biologică, care include aspecte pozitive şi negative. În dimensiunea socio-economică şi culturală a dezvoltării turismului, impactul negativ asupra diferitelor segmente din populaţie poate cuprinde degradarea socială a comunităţilor locale, efecte nedorite asupra obiceiurilor, tradiţiilor şi stilului de viaţă, efectul asupra structurii ocupării, nivelului şi distribuţiei veniturilor.
În ultimul capitol,sunt prezentate câteva dintre numeroasele obiective turistice de care dispune municipiul Alba Iulia.
Motivul pentru care am ales această temă este că turismul ocupă un loc foarte important în economia ţării noastre,iar municipiul Alba Iulia poate fi considerat capitala de suflet al tuturor româniilor,deoarece aici s-a înfăptuit marea unire de la 1 decembrie 1918.
Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).
Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi economic al acestor locuri şi aceştia sunt dacii. Ei pun bazele unei aşezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.
În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureş "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit şi astăzi
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea Durabila in Orasul Alba Iulia
- atestat.doc
- Colegiu Economic.doc
- Cuprins.doc
- prima foaie..doc