Diversificarea serviciilor oferite de Județul Brașov

1.1.Localizarea. Caracterizarea şi Scurt Istoric al judeţului

Judeţul Braşov este situat în partea centrală- estică a ţării pe cursul mijlociu al Oltului în interiorul arcului Carpatic fiind mărginit la est de Munţii Ciucaşului , la sud de munţii Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului şi masivul Făgăraş, cei mai înalţi munţi din ţară, iar în partea nord – estică de munţii Baraolt şi respectiv depresiunea dintre Olt şi Târnave. Aflându-se la întâlnirea Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali judeţul Braşov dispune de un relief deosebit de variat. El cuprinde întreaga depresiune a Bârsei, o parte din depresiunea Făgăraşului şi din masivul Făgăraş, cu vârfurile Moldoveanu ( 2543 m ) şi Negoiu (2535 m) care sunt cele mai înalte piscuri din ţară, Munţii Perşani şi Podişul Hârtibaciului.

Întins pe o suprafaţă de 5363 kmp, deţinând 2,2 % din suprafaţa ţării el dispune de o reţea hidrografică relativ bogată. Datorită faptului că este o zonă în mare măsură muntoasă, apele ce o străbat au un debit mic. Întregul teritoriu se încadrează în bazinul hidrografic superior al Oltului care străbate judeţul Braşov pe o distanţă de aproximativ 210 km.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat de lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea, Podragul, etc.) şi de acumularea de la Tărlung – Săcele.

a) Rutiere:

1. DN1 (E68) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;

2. DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m -Cheia - Ploiesti;

3. DN13 (E60) Brasov - Sighisoara - Targu Mures Alba - Iulia;

4. DN73 (E574) Brasov - Pitesti;

5. DN10 Brasov - (Pasul Predelus ) - Intorsura Buzaului (cV) - Buzau;

b) Linia ferata:

1. linia 200 Brasov - Sibiu - Arad;

2. linia 300 Bucuresti - Brasov - Sighisoara - Teius - Cluj - Oradea;

3. Tronsonul: Brașov - Predeal - București

4. Tronsonul: Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni

5. Tronsonul: Brașov - Rupea - Sighișoara - Oradea

6. Tronsonul: Brașov - Făgăraș - Sibiu - Teiuș

7. Tronsonul: Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului -linie concesionată

8. Tronsonul: Brașov - Zărnești - linie concesionată

9. Tronsonul: E54 - Arad - Deva - Teiuș - Vânători - Brașov - București (în România) aparține de Coridorul IV European feroviar.

c) Șosele internaționale Clasa A:

1. E60 (Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureș - Brașov - București - Constanța)

2. E68 (Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov)

d) Șosele internaționale Clasa B:

1. E574 (Bacau - Onești - Târgu Secuiesc - Brașov - Pitești - Craiova)

e) Aeroport: -Nu

Scurt istoric

Braşovul a fost atestat documentar în 1235. Cel mai important oraş al Transilvaniei în Evul Mediu, dominând viaţa economică în secolele XIV-XVI, Braşovul a reprezentat o adevărată placă turnantă a ţărilor române, bucurându-se de importante privilegii comerciale acordate de domnitorii acestora. Poziţia geografică privilegiată îl situa înaintea altor oraşe importante din Transilvania vremii. Bresle puternice (aurarii, ţesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, arămarii şi cositorarii) au făcut ca Braşovul să nu rămână doar un punct al comerţului de tranzit, ci să devină şi un înfloritor centru meşteşugăresc. Locuitorii au construit aici ziduri de cetate şi bastioane, turnuri de supraveghere şi de pază, depozite şi pieţe, ateliere şi prăvălii, hanuri, biserici şi spitale, toate dupa moda oraşelor medievale europene. Din patrimoniul arhitectural medieval Braşovul păstrează şi azi clădiri impresionante care au rezistat timpului: Biserica din cartierul Bartolomeu, una din cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Neagră, cea mai mare clădire în stil gotic din sud-estul Europei, bastioane şi turnuri, precum şi fortificaţiile de pe laturile de sud şi vest ale vechii cetăţi. Piaţa veche, cu Casa Sfatului, este cea mai cunoscută efigie a Braşovului.