Ecoturism - analiza comparativă a două arii protejate - Parcul Natural Porțile de Fier și Parcul Național Banff

1. Date generale despre cele doua arii

1.1 Parcul Natural Portile de Fier

Parcul Natural Porţile de Fier este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării, între localităţile Buziaş şi Gura Văii. In perimetrul său intră şi prelungirile sudice ale Munţilor Banatului (Locvei si Amăjului) şi Munţilor Mehedinţi, precum şi o parte din podişul Mehedinţi şi fâşia de lac ce aparţine tertoriului naţional.

Parcul Natural Porţile de Fier are o suprafaţă de 128.160 ha. din care 70.023 ha. se află pe teritoriul judeţului Caraş - Severin şi 48.888 ha. se află pe teritoriul judeţului Mehedinţi.

În cuprinsul parcului de pe teritoriul judeţului Caraş - Severin sunt constituite 4 rezervaţii naturale. Defileul Dunării dispune de o biodiversitate impresionantă (peste 4000 taxoni vegetali). Algele sunt reprezentate prin 549 specii, lichenii 375 specii, ciupercile prin 1077 specii, briofitele prin 296 specii şi cormofitele prin 1707 specii. S-au identificat peste 5 300 specii de animale, unele grupe taxonomice nefiind încă studiate în ţara noastră. Cercetările efectuate pun în evidenţă faptul că din punct de vedere faunistic, teritoriul din zona lacului de acumulare Porţile de Fier, face parte din regiunea dacică, cu o faună caracteristică central - europeană în care se interpun elemente ale faunei eurasiatice şi mediteraneene. Spaţiul geografic din zonă este foarte favorabil conservării elementelor străvechi (unele cu statut de relicte glaciare cum sunt tisa, iedera albă, pinul negru de Banat) iar altele sunt specii endemice cum sunt: murul de Banat, mărarul de stâncă, laleaua de Banat, bujorul de Banat şi altele.

Principalul element atractiv al parcului îl constituie relieful montan, variat, atractiv turistic şi în special Defileul Dunării cu valenţe estetice şi recreative deosebite printre care menţionăm: Munţii Locvei, Defileul Dunării, peşterile Voinicovăţ şi Gura Gornii, Socolovăţ , Moşnic, Gura Ponicovei şi Veterani, Gura cu Musca, Zona Umeda Balta Nera- Dunăre, Stâna Babacaia (Coronini).

1.2 Parcul National Banff

Primul si cel mai frumos parc national al Canadei cuprinde cele mai spectaculoase peisaje din Muntii Stancosi, cu acces lejer si cu o lunga traditie de catering pentru vizitatori.

Parcul, localizat la 120 km (80 mile) vest de Calgary în provincia Alberta, cuprinde 6,641 kilometrii pătrați (2,564 mile pătrate) de teren montan, cu numeroși ghețari și platouri de ghiață, păduri dese de conifere și zone alpine. Icefields Parkway se extinde de la Lake Louise, făcând legătura cu Parcul Național Jasper în partea de nord. Pădurile Provinciale și Parcul Național Yoho sunt vecinii la vest, în timp ce Parcul Național Kootenay este localizat către sud și Kananaskis Country către sud-est. Principalul centru comercial al parcului este orașul Banff, aflat în valea Râului Bow.

Originile parcului dateaza din 1883. Construirea caii ferate Canadian Pacific prin valea lui Bow River s-a oprit pentru iarna, iar o mana de muncitori s-au ocupat cu prospectarea terenului in jurul liniei secundare Siding nr. 29. In loc de metale pretioase, au dat peste o resursa la fel de valoroasa, izvoarele sulfuroase termale, descoperite si de un alt calator, mai inainte de ei. Incercarea lor de a insemna zona cu tarusi pentru a revendica apoi terenul n-a dus la nimic. Peste alti doi ani, izvoarele au fost desemnate Rezervatia de izvoare termale Banff si apoi, in 1887, a fost redenumita Parcul Muntii Stancosi. Dupa Yellowstone si Australia’s Royal, a fost a treia zona din lume protejata ca parc national. In 1902 s-a extins la dimensiunea din prezent, de 6638 km2.

Datorită faptului ca Banff este unul dintre cele mai viziate parcuri naționale, sănătatea ecosistemului său a fost amenințată. La mijlocul anilor 90, Parks Canada a răspuns prin inițierea unui studiu pe doi ani, care a avut ca urmări recomandări manageriale și noi politici dirijate în scopul conservării integrității ecologice.