Parcul Național Banff Canada

Banff este cel mai mare oraş cu 6.700 de locuitori ( 2006 ) din Parcul Naţional Banff, provincia Alberta, Canada. Oraşul este situat la altitudinea de 1.383 m deasupra nivelului marii, pe versantul estic al Munţilor Stancoşi. Banff se află la o distanţă de 140 km vest de Calgary şi la 58 de km de Lake Louise. Localitatea este numită Banff din anul 1884 după numele locului de naştere din Scoţia a lordului Steven.

Din oraş se pot vedea diferite piscuri. Cu un teleferic se poate ajunge pe Sulphur Mountain din apropiere. Măsurile de protecţie a mediului limitează numărul de locuitori ai oraşului, astfel încat numai cei care au domiciliul în oraş lucrează aici.

Parcul Naţional Banff este cel mai vechi parc naţional al Canadei, fondat în 1885, în Stâncoşii Canadieni. Parcul, localizat la 120 de km de Calgary, cuprinde 6641 km2 de teren montan, cu numeroşi gheţari şi platouri de gheaţa, păduri dese de conifere şi zone alpine. Icefields Parkway se extinde de la Lacul Louise, făcând legătura cu Parcul Naţional Jasper în partea de nord. Pădurile Provinciale şi parcul Naţional Yoho sunt vecini la vest, în timp ce parcul Naţional Kootenay este localizat către sud şi Kananaskis Country către sud-est. Principalul centru comercial al parcului este oraşul Banff, aflat în valea râului Bow.

Istorie

De a lungul istoriei sale, parcul a fost modelat de tensiunile dintre interesele de conservare şi de dezvoltare. Parcul a fost fondat în 1885, ca răspuns la revendicările contradictorii privind cine a descoperit izvoarele termale, şi cine are dreptul de a dezvolta în scop comercial zona. În schimb primul ministru din acea vreme a delimitat zona cu apele termale ca şi rezervaţie protejată, care mai târziu a fost extinsă, incluzând lacul Louise şi alte zone, întinzându-se spre nord către Columbia Icefields.

Existând revendicări contradictorii privind descoperirea izvoarelor termale în Banff, prim ministrul John Macdonald a decis să delimiteze o zonă de 26 de km2 în jurul izvoarelor de la Cave si Basin , ca şi parc public în 1885. Sub prevederile legii Parcului Munţilor Stâncoşi, legiferată pe 23 iunie 1887, parcul a fost extins la 674 km2 şi numit Rocky Mountains Park. Acesta a fost primul parc naţional şi al doilea în America de Nord după Parcul Naţional Yellowstone. Compania ferată Canadian Pacific a construit hotelul Banff Springs şi Castelul Lake Louise pentru a atrage turişti şi pentru a creşte numărul pasagerilor pe calea ferată.

La început Banff-ul era popular pentru turiştii instăriţi europeni, care ajungeau în Canada prin cursele transatlantice de lux şi continuau către vest pe calea ferata, precum şi turişti americani şi englezi din clasele superioare. Unii vizitatori participau în activităţi de alpinism, adesea angajând ghizi locali. Clubul Alpin Canadian a fost fondat în 1906, organizând drumeţii şi tabere în salbaticie.

Pe la 1911 Banff-ul a fost accesibil cu maşina din Calgary. Începând cu 1916 Brewsters au oferit tururi motorizate a Banff-ului. În 1920 accesul pe calea rutieră a fost disponibil către lacul Louise şi lega Banff-ul de British Columbia.

În 1902, parcul a fost extins, acoperind 11400 km2 cuprinzând zonele din jurul lacului Louise şi râurile Bow, Red Deer, Kananaskis şi Spray. Cedând presiunilor legate de păşunat şi exploatarea lemnului, dimensiunile parcului au fost reduse în 1911 la 4453 km2 eliminând multe zone deluroase din parc. Limitele parcului au fost modificate de câteva ori până în 1930, când mărimea parcului a fost fixata la 6697 km2, odată cu legiferarea legii privind Parcurile Naţionale. Legea a renumit parcul ca Parcul Naţional Banff. Acestea alături de alte schimbări minore în 1949, au stabilit suprafaţa parcului la 6641 km2.

De a lungul primului Război Mondial, imigranţii din Austria, Ungaria, Germania şi Ucraina au fost trimişi în Banff să lucreze în lagăre de detinuţi. Principalul lagăr a fost localizat lângă Castle Mountain , şi a fost mutat în Cave şi Basin în timpul iernii. O mare parte din infrastructura şi construcţia drumurilor a fost realizată de către detinuţii canadieni de origine slavă.

În 1931 Guvernul Canadian a legiferat legea Şomajului şi a Ajutorului Fermierilor, care a finanţat proiecte de lucrări publice în parcurile în timpul Marii Depresii. În Banff, muncitorii au construit o noua baie şi o piscina. Alte proiecte au implicat construcţia de drumuri în parc, lucrări în jurul oraşului Banff, şi construirea unei autostrăzi care leagă Banff-ul de Jasper. Noi proiecte au inclus contruirea unei noi facilităţi de înregistrare la poarta estică a Banff-ului şi construirea unei clădiri administrative.

Vegetaţie şi Fauna

Este denumit şi Parcul dinozaurilor. În zona râului Red Deer s-au descoperit fosile ale erei mezozoice. Depozitele fosilifere conţin 60 de specii de animale, dintre care 300 de schelete de dinozauri. Parcul include părţi ale două din trei lanţuri muntoase paralele care cuprind cele mai estice lanţuri din munţii Stâncoşi. Sculptaţi de gheţari cu miliarde de ani în urma, acum separaţi de vai, şi păduri de pin, au vârfurile de peste 4000 m. Chiar dacă câmpurile de gheţari sunt un mediu relativ ostil vieţii ele sunt o importantă sursă de apă.

Peisajul montan este bine reprezentat începând de la zăpezi eterne, gheţari şi lacuri glaciare, la tundre alpine, păduri de conifere şi văi împădurite. Se întâlnesc multe lacuri şi izvoare termale. Păduri de pin (Pinus banksiana ), brazi (Abies balsamea), molizi (Picea nigra), în amestec cu diferite specii de foioase ca: mesteceni (Betula papyrifera), plopi (Populus tremuloides) acoperă pantele Muntelui Forbes. Fauna este bogata în capre montane, urşi, cerbi wapiti (Cervus canadensis), elani americani, cerbi catâri, jderi şi păsări: acvile (Aquila chrysaëtos), fluierari, cintezoi roz.