Cuprins
- CAPITOLUL 1: CONCEPTUL DE AGREMENT 2
- 1.1. FUNCŢIILE AGREMENTULUI
- 1.2. ANIMAŢIA
- CAPITOLUL 2: PREZENTAREA STAŢIUNII VATRA DORNEI 4
- 2.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
- 2.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC
- 2.3. VATRA DORNEI – STAŢIUNE BALNEO-CLIMATERICĂ
- CAPITOLUL 3: FORME DE AGREMENT LA VATRA DORNEI 10
- 3.1. PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNĂ
- 3.2. DRUMEŢII ŞI EXCURSII PE CĂRĂRI DE MUNTE
- 3.3. TURISM ECVESTRU
- 3.4. PLIMBĂRI CU BARCA PE RÂUL BISTRIŢA (RIVER-RAFTING)
- 3.5. TIROLIANA
- 3.6. PLIMBARE CU TELESCAUNUL
- 3.7. PLIMBARE CU A.T.V. - UL
- 3.8 CĂLĂTORII CU BICICLETA (MOUNTAIN BIKING)
- 3.9. ZBORURI DE AGREMENT CU AVION UȘOR, DELTAPLAN SAU
- PARAPANTĂ
- 3.10.LUPTE PAINT-BALL
- 3.11. ITINERARII RELIGIOASE
- 3.12. VIZITAREA UNOR OBIECTIVE ANTROPICE DE INTERES LOCAL
- 3.13. DISTRACŢII ÎN CLUBURI DE NOAPTE
- CONCLUZII 23
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL DE AGREMENT
Agrementul se defineşte ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor, oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziţie, de plăcere; să dea senzaţia de satisfacţie şi împlinire; să lase o impresie şi o amintire favorabilă.
Serviciile de agrement reprezintă o componentă importantă a produsului turistic indiferent dacă sunt oferite ca servicii de bază sau suplimentare.
Ele sunt alcătuite dintr-o paletă largă de activităţi cu caracter:
- recreativ-distractiv;
- sportiv;
- cultural-artistic şi educativ.
În categoria serviciilor cu caracter recreativ-distractiv sunt incluse serviciile oferite de cazinouri, discoteci, restaurante şi baruri cu program artistic etc.
Activităţile sportive presupun punerea la dispoziţie a unor săli de sport pentru gimnastică aerobică, fitness, tenis, terenuri amenajate pentru schi, echitaţie, minigolf etc.
Activităţile cu caracter cultural-artistic şi educativ vizează:
- participarea în calitate de spectator la diverse spectacole;
- vizite la case memoriale, muzee, galerii de artă, expoziţii;
- vizitarea unor obiective istorice, culturale, ştiinţifice;
- întâlniri cu personalităţi din domeniul culturii, artei, ştiinţei.
1.1. FUNCŢIILE AGREMENTULUI
1. Din perspectiva turistului, funcţiile agrementului sunt:
- satisfacerea nevoii fizice de odihnă, recreere, mişcare şi chiar de dezvoltare a capacităţilor fizice;
- reconfortarea psihică prin: relaxare, distracţie;
2. Din perspectiva organizatorului de turism, agrementul:
- este un factor de competitivitate a staţiunilor sau unităţilor turistice, care impune diversificarea ofertelor;
- este un mijloc de individualizare a produsului, de personalizare a destinaţiilor, cu efecte stimulative asupra circulaţiei turistice;
- reprezintă o sursă importantă de încasări, de creştere a eficienţei economice;
- contribuie la prelungirea sezonului, la atenuarea sezonalităţii activităţii turistice.
1.2. ANIMAŢIA
Animaţia a apărut şi s-a dezvoltat ca o componentă a agrementului, având ca scop petrecerea în mod plăcut şi util a timpului liber, atât pe perioada călătoriei cât şi în timpul sejurului turiştilor.
Termenul de animaţie provine din limba greacă, de la verbul anima care se traduce prin a da viaţă şi este utilizat în mai multe domenii ca: cinematografie, marketing, management şi, începând cu anii 60, şi în turism, perioadă din care datează şi primele definiţii date conceptului de animaţie în turism.
Rolul animaţiei în turism este de a da viaţă activităţilor de agrement, a antrena, mai mult sau mai puţin activ, participanţii la acţiunile programului turistic.
Astfel, animaţia în turism poate fi privită ca o tehnică de organizare a activităţilor menite să antreneze participarea turiştilor, în scopul de a petrece util şi plăcut timpul, de a se distra, de a se relaxa activ, oferind posibilitatea de exprimare a personalitaţii şi spiritului creativ.
Conceptul de animaţie în turism nu reprezintă o simplă dezvoltare a activităţii de agrement, liberul acces al turistului la mecanismul formelor de agrement sau un simplu exerciţiu de creativitate, ci constituie un proces complex de dezvoltare a comunicării umane şi a vieţii sociale, un mod de dezvoltare a personalităţii umane sub aspect cultural, etic, moral şi estetic.
Specificul activităţii de animaţie presupune:
- transformarea turistului din simplu spectator în participant activ la desfăşurarea programelor propuse;
- integrarea în viaţa socială prin participare la activităţile desfăşurate în cadrul programului turistic;
- prezenţa animatorilor – care reprezintă personalul specializat ce însufleţeşte grupul, producând antrenul şi buna dispoziţie.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA STAŢIUNII VATRA DORNEI
Staţiunea Vatra Dornei, supranumită şi "Perla Bucovinei", este situată la o altitudine de 802 m, în Depresiunea Dornelor, la 112 km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud, la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna. Regiunea Dornelor este o regiune ferită de vânturi, fiind apărată de munţii Carpaţi, cu un climat temperat continental, de nuanţă alpină, cu o temperatură medie anuală de 4,5 °C.
Precipitaţiile bogate şi relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumină sub formă de izvoare cu apă minerală. Se poate spune că aici turiştii ajung într-o adevărată împărăţie a apelor minerale, ape exploatate şi industrial la Poiana Negri, Şarul Dornei şi Floreni.
Vatra Dornei este cunoscută ca o staţiune pentru toate vârstele, adresându-se atât persoanelor care doresc să-şi fortifice organismul, prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, cât şi celor care doresc să se odihnească într-un bioclimat tonic, stimulent, cu influenţă benefică asupra sistemului nervos.
2.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
RELIEFUL
Depresiunea Dornelor prezintă un relief vălurit. Peisajul reliefat este reprezentat de largile albii majore ale râurilor, precum şi de înălţimile interfluviale sau înălţimile izolate conice, numite local ,,bâtci”, toate îmbinate armonios.
Relieful, prin excelenţă muntos, este remarcabil prin frumuseţea peisajelor, consecinţă a particularităţilor geologice ale masivelor montane din zonă.
Astfel, Munţii Rarău - Giumalău sunt mărginiţi spre nord de Depresiunea Câmpulung Moldovenesc şi de Obcinile Bucovinei, spre sud de munţii Bistriţei şi de Depresiunea Dornelor, în vest de Munţii Suhardului şi de Munţii Bârgăului.
Altitudinea maximă se află în muntele Giumalău (1.875 m), Rarăul atingând doar 1651 m. Relieful carstic, rezervaţiile geologice, floristice şi forestiere, vegetaţia, fauna, cât şi accesibilitatea, fac din zonă o arie turistică de primă importanţă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Forme de Agrement in Statiunea Vatra Dornei.doc