Cuprins
- 1. Motivarea alegerii destinaţiei turistice- Parcul Naţional Retezat 2
- 2. Prezentarea contextului economic local 3
- 3. Prezentarea potenţialului turistic al Parcului Naţional Retezat 5
- 3.1 Aspecte de ecoturism 6
- 3.2 Despre zona Parcului Naţional Retezat 6
- 3.3 Mediul fizic 6
- 3.4 Resursele Parcului Nationţal Retezat şi ale regiunii înconjuratoare 9
- 3.5 Rezervataţii botanice naturale 9
- 4. Prezentarea infrastructurii turistice 10
- 4.1 Unităţi de cazare 10
- 4.2 Obiective turistice în Parcul Naţional Retezat şi în apropiere 11
- 5. Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului 16
- 5.1 Principalele obiective de management 19
- Bibliografie 20
Extras din proiect
1. Motivarea alegerii destinaţiei turistice- Parcul Naţional Retezat
Ne-am ales să prezentăm în acest proiect Parcul Naţional Retezat deoarece este o zonă protejată în care se practică ecoturismul şi este un punct turistic valoros, dar şi pentru că este primul parc naţional al României, cu o istorie importantă.
Retezatul este cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti. Originalitatea sa constă în existenţa unor spectaculoase creste alpine care depăşesc 2000 de m înalţime şi un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a doua mari glaciaţiuni (Riss şi Wurm), facându-se remarcată existenţa unei puternice modelari climatice, sub formă de trepte (Borascu, Râu Ses, Gornoviţa). De aici puternica impresie de ieşire din imanent şi apropiere de cer, locul unde divinul şi profanul se întâlnesc într-o uriaşă acoladă, arcuită peste păduri şi jnepenişuri, stânci, lacuri şi circuri glaciare, ca-n vremurile străvechi ale creaţiei. Urmare a acestei inegalabile arhitecturi, cum şi pitorescului de o mare expresivitate, Masivul Retezat s-a făcut cunoscut şi de timpuriu apreciat, atât de omul de rând, care l-a proiectat în mitologie şi legendă, cât şi de specialişti, care au văzut aici nu numai frumuseţea peisagistică, ci şi o interesantă şi vastă frescă biogeografică, descrisă ca o minunată carte a cunoaşterii. Studiile şi cercetările efectuate în această zonă sunt în consecinţă numeroase, au continuitate şi tradiţie şi vizează aspecte fundamentale privind ştiinţele naturii (floră, vegetaţie, faună, istorie biologică, ecologie, genetica, protecţia mediului, etc.). În acest vast laborator în aer liber, care păstrează în stare nealterată structuri primare, practic neinfluenţate antropic se pot rezolva şi se rezolvă nu numai probleme ale prezentului şi ale trecutului, ci şi ale viitorului, izvorâte din actualele schimbări climatice globale şi de mediu (aridizare, poluare, declin al pădurilor etc.).
2. Prezentarea contextului economic local
Poziţia geografică, resursele solului şi subsolului şi forţa de muncă disponibilă au determinat desfăşurarea unei intense activităţi economice, bazată în special pe industria grea, industria extractivă a minereului de fier, prelucrarea minereurilor feroase şi construcţii, la care se adaugă industria energiei electrice, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară.
În urma trecerii la economia de piaţă, datorită desfiinţării CAER (Consiulul de Ajutor Economic Reciproc), piaţa de desfacere principală a mastodonţilor creaţi de economia socialistă (Siderurgica S.A., I.C.S.H.), datorită slabei tehnologizări şi a lipsei de fonduri, producţia a scăzut, firmele fiind nevoite să-şi restructureze personalul, rezultând astfel un număr foarte mare de şomeri cu un nivel de calificare înalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice şi cel minier.
Actualmente Fondul Proprietăţii de Stat gestionează aceste firme, încercând un proces de privatizare care se desfăşoară greoi, datorită pe de o parte lipsei de interes din partea investitorilor de a investi în aceşti mastodonţi, deşi există planuri de redresare economică viabile şi pe de altă parte datorită politicii fiscale, financiare şi bancare dusă până în prezent de statul român în această zonă a ţării.
În partea sectorului privat se constata o creştere a activităţilor productive şi comerţ, în sectorul construcţii metalice şi materialelor de construcţii, industria uşoară, industria alimentară, prelucrarea lemnului şi a serviciilor către populaţie, însă datorită slabei puteri de cumpărare a populaţiei, coroborată cu politica fiscală a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supravieţuirii.
Resursele naturale sunt: minereuri feroase, minereu complex, lemn, fructe de pădure, plante medicinale, cariere de piatră, tâlc, vânat
Dată fiind situaţia economico-socială a localităţii, oportunităţi de investiţii în localitate există în mare măsură luând în considerare resursele umane, materiale, de zăcăminte şi pitorescul peisaj din jurul localităţii, alături de aşezarea geografică şi posibilităţile de legatură şi trafic cu celelalte localităţi şi zone ale ţării şi se pot concretiza în oferte clare de asociere, vânzări-cumpărări de terenuri, spaţii de productie viabile şi comerţ, necesităţile firmelor deja existente pentru materii prime necesare dezvoltării afacerilor şi totodată oferta de produse pentru o piaţa de desfacere în interiorul ţării sau exterior, posibilitatea dezvoltării turismului slab dezvoltat deşi există condiţii optime, existând în jurul Hunedoarei la distanţă de maximum 40 - 50 km un număr de peste 400 de cabane, staţiuni, campinguri, hoteluri, moteluri, hanuri, vile, bungalouri, pensiuni, amenajări pentru petrecerea timpului liber, spre deosebire de celelalte localităţi, Hunedoara aflându-se în centrul zonei de influenţă a judeţului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ecoturismul in Parcul National Retezat.doc
- Ecoturismul in Parcul National Retezat.ppt