Forme de turism practicabile în Caraș-Severin

Capitolul 1. SCURTÃ PREZENTARE A JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN

Judeţul Caraş-Severin este al treilea că mãrime din România, având 65% din suprafaţa sã zona muntoasã, este un judeţ cu un potenţial turistic remarcabil la nivel regional şi naţional de mare valoare şi atractivitate, acest potenţial este datorat cadrului natural, dat de relieful muntos, dar şi de resursele antropice, resursele balneare, monumentele istorice şi de artã, precum şi bogãţiei tradiției folclorice. Acest potenţial este pus în valoare de poziţia favorabilã a judeţului, la graniţa cu Serbia, pe douã coridoare europene de transport,şi anume Coridorul IV şi VII (Dunãrea). Resursele naturale se bazeazã pe relieful predominant muntos, reprezentat de Munţii Banatului în ansamblu şi parţial de grupă Retezat-Godeanu ai Carpaţilor Meridionali, pe importantele şi extinsele arii naturale protejate dintre care 4 au stãtut de parc naţional (Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Naţional Retezat), iar unul de parc natural (Parcul Natural Porţile de Fier), pe izvoarele termale şi minerale (Staţiunea Bãile Herculane) şi pe staţiunile de schi (Semenic, Muntele Mic).

Potenţialul turistic antropic este bine reprezentat de siturile arheologice ale unor cetãţi geto-dacice (Bocşa, Colţan, Ocna de Fier, Oraviţa, Sasca Montanã, etc), castre romane (Vãrãdia, Mehadia, Teregova, Moldova Veche, etc), cetãţi medievale (Caraşova, Mehadia, Coronini, Caransebeş, etc), monumente istorice şi de artã, de facturã religioasã (mãnãstiri, biserici de zid şi biserici de lemn), monumente istorice şi de artã, de facturã civilã, ansambluri arhitecturale (Caransebeş, Oraviţa, Bãile Herculane, Bocşa şi Anină), muzee şi case memoriale (Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa, Vãrãdia, Ocna de Fier, Anină, Moldova Nouã), etnografie şi folclor (arhitecturã popularã, tehnicã popularã şi instalaţii, ţesãturi, cusãturi, costume populare, ceramicã popularã, muzee etno-folclorice, manifestãri populare tradiţionale, etc).

Principalele tipuri de turism sunt cele practicate în naturã: turismul sportiv şi de aventurã, turismul balneo-climateric, dar şi cele legate de resursele antropice: turism cultural, turism rural, turism de evenimente, turism de tranzit. Principalele areale turistice ale judeţului sunt: arealul muntos ţarcu-Muntele Mic-Godeanu – Retezat, Valea Cernei – Munţii Cernei – Mehedinţi, Defileul Dunãrii, Munţii Banatului, Culoarul Timiş-Cerna.

Capitolul 2. LOCALIZAREA JUDEŢULUI

Judeţul Caraş- Severin este situat în partea de sud-vest a României, se învecineazã cu județele: Timiș în nord și nord-vest, Hunedoara și Gorj în est, Mehedinți în est și sud-est, iar Dunãrea formeazã în partea de sud și sud-vest granițã cu Serbia.

Capitolul 3. RELIEFUL DIN CARAŞ-SEVERIN

Din punct de vedere geografic, Caraş-Severin este un judeţ montan (65,4% din suprafaţã), dar are şi largi zone depresionare.

Zona muntoasã este reprezentatã de munţii Banatului în a cãror componenţã sunt cuprinşi: Munţii ţarcului, Cernei, Muntele Mic (în est), Munţii Semenic, Aninei şi Dognecei (în vest), Munţii Locvei şi Almãjului (în sud).

Sunt alcãtuiţi din douã zone distincte: zona cristalinã cu intruziuni granitice în partea vesticã şi o zonã sedimentarã, calcaroasã, în partea esticã.

În partea de sud a Munţilor Locvei se desfãşoarã Depresiunea Moldova Veche.

Capitolul 4. FORME DE TURISM PRACTICABILE ÎN JUDEŢUL CARAŞ–SEVERIN

4.1. TURISMUL MONTAN

Frumuseţea peisajului, numeroase puncte de atracţie turisticã, precum cheile, cascadele, abrupturile şi stâncile, peşterile şi importante zone propice practicãrii sporturilor de iarnã, în special schiul, formeazã seria de motive pentru alegerea zonei că o destinaţie splendidã de vacanţã.

Acesta formã de turism se practicã prin drumeţiile montane, favorizate de existenţã munţilor: Munţii ţarcu-Godeanu, Munţii Cernei, Munţilor Poiana Ruscã, Munţii Semenic, Almãj, Locvei, Aninei, şi Dognecei.

MUNŢII SEMENIC

v Semenic - Reşiţa - Valea Caraşului

Lacurile Secu, Vãliug, Trei Ape, Breazova, Cheile Carasului

Muntele Semenic, Platoul Semenic

Este accesibil pe şoseaua asfaltatã Reşiţa – Vãliug - Prislop – Semenic.

Aşezare geografică: se ridică brusc și dominã cu cei doar 1445 metri altitudine împrejurimile. Vârfurile masivului formează un triunghi: Semenic (1445 m), Piatra Goznei (1447 m) și Nedeia (1439m), astfel încât de pe oricare dintre ele se pot vedea celelalte douã.

Acces: se pot folosi două cãi de acces: Reșița - Cuptoare - Vãliug (Franzdorf) - Semenic; sau Caransebeș - Slatina Timiș - Brebu Nou (Weidental)- Trei Ape - Semenic. Distanța este aproximativ aceeași (45 de km). Trebuie menționat faptul cã în timpul iernii se preferã varianta prin Reșița.

Vegetație: Pe platou sunt păşuni alpine, cu suprafețe mari de iarbã și în rest vegetație puțina. La marginea platoului începe pãdurea mixtã, bradul, fagul, molidul crescând împreuna.

Fauna : Mamiferele dețin o mare pondere în domeniul pãdurilor, unde putem întâlni: căprioară (Capreolus capreolus), mistreţul(Sus scrofa), iepurele(Lepus timidus), lupul(Canis lupus), vulpea (canis vulpes), dihorul pãtat (Vormela peregusna) veveriţa(Sciurus vulgaris fuscoatea) etc.

Pãsãrile: fașa alpinã (Anthus spinolleta), ierunca (Tetrastes bonasia), mierla de stâncã și mierla de pârau nordicã (Cinclus c.c), alunarul sau gaița de munte (Nucifraga casyocatactes), cocoșul de mesteacãn (Lirurus tetrix), uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul(Corvus corax).

Peștii se gãsesc atât în râuri, cât și în lacurile de acumulare: păstrăvul (Salmo trutta fario), zglăvoaca (Cottus gobio), mreana vânata (Barbus meridionalis), lipanul (thymallus thymallus) etc.

Hidrologie: sunt localizate și izvoarele râurilor din Munţii Semenicului: Bârzava, Nera și Timiș. Timișul se formeazã din trei afluenți și anume pârâurile: Molid (Grădiştea), Semenic și Brebu. Aici, la izvorul geografic al Timișului, se aflã lacul de acumulare "Trei Ape".

Apele care izvorãsc în masivul Semenic au fost conectate încă din secolul al XIX-lea prin intermediul unor canale într-o reţea hidrograficã.

Respectivele canale mai existã și astãzi, unele dintre ele fiind încã funcționale. În 1909 s-a construit lângã Văliug digul care a format lacul de acumulare Breazova, unul dintre primele de acest gen din România. În 1947 s-a început amenajarea lacului "Gozna", iar câţiva ani mai târziu s-a amenajat lacul "Trei Ape", digul fiind așezat la confluenta celor trei pâraiaşe.

Clima: Muntele Semenic, deşi nu este înalt, se caracterizeazã printr-o abundențã deosebitã în zăpadă. În timpul iernii temperaturile se situeazã între -25°C până la +6°C, vara între +10°C şi +25°C.