Gestiunea hotelieră și a restaurantelor

INTRODUCERE

Turismul reprezintã un fenomen economico-social propriu civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societãţii şi ca atare, aflat într-o relaţie de intercondiţionare cu aceasta.

Turismul este calea prin care omenirea se poate schimba şi dezvolta, prin care identitãţile culturale vor fi împãrtãşite şi barierele economice şi prejudecãţile de orice fel suprimate.

Multiplele sale conexiuni şi implicaţii pe plan economic, social, cultural şi politic, rolul sãu activ în societate, pe de o parte, şi transformãrile sale ca fenomen, pe de alta, argumenteazã actualitatea preocupãrilor pentru cunoaşterea conţinutului turismului, a sensibilitãţilor şi incidenţelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcţionare.

În condiţiile specifice ale activitãţii de turism, pe lângã aspectele caracteristice ale dispersãrii în spaţiu a fluxurilor turistice se remarcã frecvent şi o repartizare inegalã în timp a cererii de servicii, care, în diferite zone de interes turistic, se soldeazã cu o concentrare pronunţatã a sosirilor de vizitatori în anumite perioade într-un an calendaristic şi respectiv cu diminuarea , sau uneori chiar sistarea, sosirilor de turişti în alte perioade.

Sezonalitatea în turism prezintã o serie de particularitãţi faţã de alte domenii ale economiei, unde este deasemenea prezentã, datoritã dependenţei mari a cererii faţã de condiţiile naturale, caracterul nestocabil al serviciilor turistice, rigiditãţii ofertei. Astfel, variaţiile sezoniere ale activitãţii turistice sunt mai accentuate, au implicaţii mai profunde şi de anvergurã, directe şi indirecte, posibilitãţile lor de atenuare sunt relativ limitate şi presupun eforturi mari din partea organizatorilor.

Capitolul 1

1.1 ZONA TURISTICÃ BRAŞOV

Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune din Carpaţi, aici fiind amplasatã şi localitatea Braşov. Depresiunea Braşovului este limitatã la E de Munţii Perşani, Baraolt, Bodoc, Nemira, iar la sud de Munţii Bârsei, Întorsurii şi Vrancei. Are altitudini de 500-600 m, fiind întinsã, netedã şi cultivatã agricol.

Pe fondul climatului temperat continental al ţãrii, depresiunea se situeazã în etajul de climã montan, rãcoros, cu temperaturi medii anuale de 2-6oC, cu precipitaţii bogate (800-1200 mm/an), cu vânturi puternice. Sunt frecvente inversiunile termice, respectiv acumulãri de aer rece pe fundul depresiunilor şi vãilor, ceea ce favorizeazã înregistrarea de temperaturi foarte scãzute.

În ceea ce priveşte vegetaţia, se remarcã o dispunere etajatã pe verticalã, distingându-se douã zone: a pãdurilor de munte şi zona alpinã. Depresiunea Braşov cuprinde etajul stejarului reprezentat prin gorun, ulm, tei, carpen, etajul fagului care urcã pânã la 1200 m, şi etajul coniferelor cuprinzând molidul, bradul, pinul şi pe alocuri zada, etaj ce urcã pânã la limita superioarã a pãdurii.

Prezenţa Depresiunii Braşov, a altitudinii reduse şi a culoarelor de vale au favorizat popularea strãveche a zonei.

Amplasat în mijlocul ţãrii, Braşov este denumit şi “Salzburgul român” datoritã aşezãrii sale geografice – la poalele Tâmpei (967m înalt) şi strãjuind depresiunea Ţara Bârsei. Tradiţia culturalã remarcabilã, încã în plinã desfãşurare, este vizibilã şi astãzi fiind reflectatã de cãtre clãdirile medievale – clãdirea Primãriei, bastioanele care au aparţinut breslei, turnuri şi biserici – şi de cãtre viaţa de zi cu zi a localnicilor.

Coordonatele exacte la Braşovului sunt 25030’ longitudine esticã şi 45045’ latitudine nordicã, oraşul fiind situat pe şoseaua naţionalã nr.1, adicã pe una dintre principalele rute internaţionale care leagã Europa Centralã de Balcani. Situatã la o altitudine de 550m, în S-E Ţara Bârsei, aproape de punctul de întâlnire a Carpaţilor rãsãriteni cu cei meridionali, Braşovul este încã din foarte vechi timpuri cunoscut ca un oraş aşezat la rãscruce de drumuri.

Un oraş cu o societate filarmonicã şi o viaţã studenţeascã activã , este renumit şi pentru festivalul folcloric de primãvarã “Junii” ţinut, deobicei, în preajma zilei de 25 martie.

La 12 km de Braşov se aflã staţiunea Poiana Braşov, situatã la poalele muntelui Postãvarul la 1.030 m altitudine.

Ca staţiune montanã Poiana Braşov este afectatã de sezonalitate, perioada de sezon fiind în general cuprinsã între 15 decembrie-1 martie şi 15 iunie-15 septembrie.