Județul Dâmbovița

SCURT ISTORIC

Cercetarile desfasurate pe teritoriul judetului Dambovita au demonstrat o continuitate a convietuiri pe aceste meleaguri.Marturie in acest sens sunt descoperirile arheologice,in special cele din comuna Vacaresti,in satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregi istorii.

Din paleoliticul inferior dateaza unelte de silex descoperite in zona satelor Ionesti si Puntea de Greci.

In paleoliticul superior(cca.35000-10000 ani) aria si numarul descoperirilor creste, din acea peroada datand descoperirile arheologice de la Potlogi,Morteni si Putimanu.

Neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca di fazele sale timpuri prin descoperirile de la Bratestii de Sus,dar si in cele avansate prin descoperirile arheologice de la Corbi Mari,Croitori,Genagoiesti,Moara din Groapa,Odobesti si Padureni.

Cercetarile aatesta faptul ca eici existau asezari stabile de agricultori construite in faza mijloci a culturii Gumelnita, care constau la locuinte de suprafata,prevazute cu podina de lut, pereti de lemn lipiti cu pamantsi vetre.

Epoca bronzului (2000-1200) i.e.n. se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina,situata pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa, Nucetel,Racovita si altele , dezvelirea mormintelor realizate in forma de cuti de piatra de la Runcu,Voinesti,Candesti si Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice era in acea perioada pana in zonele montane.

O importanta aparte o are asezarea de la Persinari,comuna Vacaresti unde in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu santuri de aparare, s-a descoperit si un tezaur de arma de aur si argint datat din epoca bronzului mijlociu.

Hallstt-ul, prima epoca a fierului, defineste cultura materiala si spirituala a tracilor, marcata de obiecte de la Ocnita-doua centuri de bronz din sec. al XII-lea i.e.n.Trasaturile specifice civilizatiei geto-dacice se regasesc in vestigiile de epocaLa Tene(sec VI-V i.e.n.) deescoperite in Valea Voievozilor.

Etapele urmatoare sunt marcate de prezenta tezaurelor monetare, marcand intr-o prima faza legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene, romane, marturie in acestsens fiind tezaurele de la Brancoveanu si Gaiesti sau descoperirile de la Moreni,Patroaia si Tachitele.

Dupa retragerea aureliana, legaturile dintre romanitatea sudica si nord-dunareana s-au amplificat in epoca constantiniana(sec.IV i.e.n.)

In prima jumatatea sec. al XIII-lea, diploma Cavalerilo Iuaniti mentioneaza existenta ‚tarii lui Seneslau’ situata la rasarit de Olt, care cuprindea cea mai mare parte a jud. Dambovita.Odata cu construirea statului feudal Tara Romaneasca se remarca atat documemtar cat si arheologic o intensa populare a judetului , cercetarile evidentiind existenta asezarilor in toate formele de relief : Cazaci,Bajesti,Pucioasa-Serbanesti,Cobia,Matasaru.

Incepand cu sec.al XIV-lea principalele economice,politice si militare se concentreaza la Targoviste, devenita resedinta domneasca si capitala Tarii Romanesti dupa voia lui Mircea cel Batran.

De-a lungul timpului, pe tronul voievodal au urcat o serie de mari domnitori cum ar fi : Radu cel Mare(1495-1508),care a fost ocrotitorul primelor tiparituri ,Vlad Tepes(1448,1456-1462,1476), figura fascinanta a istoriei noastre care a fost asociata cu personajul Dracula, celebrul carturar Neagoe Basarab(1593-1601),Petru Cercel(1583-1585),Mihai Viteazu(1593-1601), fiind cel care a relizat unirea celor trei principate romane, Matei Basarab(1632-1654),Constantin Brancoveanu(1688-1714).In urma morti tragice a lui Constantin Brancoveanu, resedinta domneasca s-a mutat la Bucuresti.

In perioada fanariota, orasul si-a pierdut imsemnatatea economica si politica.Desi dupa moartea lui Constantin Brancoveanu turcii au provocat o serie de distrugeri, Curtea Domneasca a rezistat, avand un rol militar important.

In anul 1821, datorita exploatari boieresti si straine, masele populare s-au rasculat, izbucnind astfel marea rascoale condusa de Tudor Vladimirescu In lunile aprilie-mai ale anului 1821, in Targoviste a fost instalat cartierul general al Eteriei.Uciderea lui Tudor Vladimirescu de la 27 mai 1821 a fost urmata de lichidarea armatei eteriste in luptele cu turcii de la Manastirea Nucet, pe Campia Cornatelului si la Dragasani.

Inlaturarea regimului fanariot si restabilirea domniilor pamantene si mai ales desfiintarea monopolului turcesc in 1829 au creat conditi de revitalizare a economiei judetului.

Prin desfiintarea reialei Giurgiului si integrarea ei in administratia tarii, targul Gaiesti cu cele 15 de sate vecine au intrat in administratia jud. Dambovita.

Revolutia din 1848 a antrenat multe personalitati politice dar si multe mase populare,atat din mediul urban cat si din cel rural,cca.40000 de damboviteni aflandu-se la marginea orasului Bucuresti in ziua masacrului din Dealul Spirii, fiind silit sa se intoarca acasa fara a se lupta cu turcii.

In razboiul de independenta din 1877, dambovitenii au participat la luptele de la Grivita si Plevna,populatia donand imsemnate cantitati de bani, materiale si produse.

Anii care au urmat razboiului s-au caracterizat printr-o perioada de dezvoltare a vietii sociale cat si economice.Astfel in anul 1883 s-z finalizat linia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste fapt ce a dus la intensificarea activitatii industriale si la revitalizarea comertului.

Marea rascoala din 1907 a cuprins si judetul Dambovita.Au izbucnit rascoale in aproape toate satele din zona petrolifiera,muncitori din acesta zona fiind exploatati atat de mosieri cat si de capitalisti.

Ca urmare a inrautatiri conditiilor de viata muncitorii impreuna cu taranii si functionarii din Dambovita s-au ridicat in anii 1918-1919 la lupta.