Cuprins
- I.ANALIZA INDUSTRIEI 3
- II.DESCRIEREA AFACERII 7
- III.PLANUL DE FURNIZARE AL SERVICIULUI 9
- IV.PLANUL OPERAȚIONAL 11
- V.PLANUL DE MARKETING 17
- VI.PLANUL ORGANIZAȚIONAL 18
- VII.EVALUAREA RISCURILOR 21
- VIII.PLAN FINANCIAR 22
- CONCLUZII 24
- BIBLIOGRAFIE 25
Extras din proiect
I.ANALIZA INDUSTRIEI
În anul 2012, în România se înregistrează următoarea situație a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică:
Figura 1
Graficul structurilor de primire turistică
Sursa:Institutul Național de Statistică(date prelucrate)
Potrivit graficului realizat, pensiunile agroturistice sunt reprezentative ca număr la nivel național, numărul ridicat al acestora datorându-se cererii mari de cazare a turiștilor care doresc să-și petreacă timpul liber într-un cadru natural, în mediul rural.
Agroturismul, conform numărului de structuri de primire turistica, reprezintă cea mai practicată formă de turism, capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea de servicii și activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul.
Județul Giurgiu nu este înzestrat cu un potential turistic natural iesit din comun ce poate fi comparat cu alte zone ale tării, însa există atât potențialul turistic natural, reprezentat de valorile de patrimoniu natural precum și de valori peisagistice, cât și potențialul turistic antropic reprezentat de valori cultural istorice, etnografice, urbanistice, muzee și colecții.
Județul ca parte din Regiunea Sud-Muntenia are un specific deosebit, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei, tradiţiile de sărbători şi portul popular sunt elemente esențiale în atragerea turiștilor.
Pentru a reliefa situaţia turismului în judeţul Giurgiu, am decis să prezint sub formă tabelară principalii indicatori care caracterizează acest sector, cele mai recente date regăsindu-se din anul 2012, initiativa construrii unor noi spații de primire turistică nu a mai fost luată datorită potențialului turistic scăzut, însa cu toate acestea turiștii continuă să vina în vizita atât în mediul urban cât mai ales în mediul rural, pentru petrecerea timpului liber, datorită peisajelor naturale existente de o frumusețe aparte.
Tabel 1
Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2012
Structuri de primire turistică 2012
Hoteluri 7
Hosteluri 1
Nave fluviale 2
Moteluri 5
Total 10
Sursa:DJS Giurgiu
Din tabelul reiese faptul ca hotelurile și motelurile reprezintă principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe care turiștii se pot baza.
Tabel 2
Capacitatea de cazare turistica existent pe tipuri de structuri de primire turistică
Structuri de primire turistică 2009 2010 2011 2011
Hoteluri 196 196 196 238
Hosteluri 32 32 20 20
Moteluri 244 244 264 264
Spatii de cazare de pe navele fluviale și maritime 334 334 334 352
Total 806 806 814 874
Sursa: Institutul Național de Statistică
În anul 2009 și 2010 capacitatea totală de cazare a judetului este aceași, în 2011 numărul locurilor crește cu 0,8%, față de 2010, iar în 2012 aceasta crește cu 8,6%fața de 2011.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Plan de Afaceri Pentru Furnizarea Serviciului de Cazare Pensiunea SC Izvoarele SRL.doc