Potențialul turistic al județului Dâmbovița

1.Localizarea si caracterizarea zonei

Asezare

Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş. Cu o suprafaţă de 4054 kmp (1,6% din teritoriului naţional) şi situare în ampla curbă a Carpaţilor, în care îşi duc viaţa cca. 540 mii locuitori, judeţul beneficiază de un cadru natural de excepţie, caracterizat în special de zonalitatea altitudinilor, mergând de la câmpie la vârfurile Omu (2504 m), şi Leaota (2133 m).

Pe teritoriul sau se intersecteaza paralela de 45° N cu meridianul de 25° E.

Reşedinţa judeţului este municipiul Târgovişte.

Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Pentru valorificarea potentialului turistic al judetului si cresterea veniturilor obtinute din turism, la nivelul judetului sunt in curs de realizare urmatoarele proiecte de investitii mai importante :

● sistemul ecoturistic Leaota” – amenajarea turistica a masivului Leaota prin asocierea Jud. Arges cu Dambovita

● infrastructură dotări sportive pentru Centrul naţional olimpic de sporturi de iarnă Padina-Peştera

● reabilitarea infrastructurii turistice “Drumul Voievozilor” in regiunea Sud Muntenia pe traseul Curtea de Argeş - Campulung-Targoviste

● restaurarea centrului vechi al Municipiului Targoviste

● restaurarea si reabilitarea monumentelor istorice si de arhitectura din Municipiul

In conditiile reducerii mai ales a activitatii industriale, valoarea produsului intern brut a crescut considerabil, din anul 2001 de la valoarea de 2027,9 mld lei (RON) ajungand in anul 2004 la 4546,5 mld lei.

Numarul somerilor a scazut din 2001 de la valoarea de 20404 someri la 15832 someri in 2005, rata somajului a scazut de la 9% la 7,4%.

Comparativ cu anii precedenti capacitatea de cazare s-a redus, ca numar de locuri ajungand in anul 2000 la 2739 locuri. In schimb s-a diversificat forma de proprietate si a crescut numarul pensiunilor agroturistice.

Numarul de turisti a cunoscut si el un regres ca urmare a reducerii veniturilor marii majoritati a populatiei sau a atractivitatii turistice din strainatate pentru cei cu venituri peste medie.

Cai de acces

Cai de acces: ●feroviar: - 172 ( 1,5% din reteaua de cai ferate ale Romaniei) din care 66 km electrifiati.

- Transportul feroviar a scazut din punct de vedere

calitativ, infrastructura situandu-se mult sub standardele U.E.

- cea mai importanta cale ferata este Bucuresti –Targoviste – Pietrosita la care se adauga calea ferata Bucuresti – Titu – Gaesti

● rutier: - 1743 km sosele ( 810 km drunuri judetene) din care modenizati 460 km. Distributia acestora este relativ uniforma pe teritoriul judetului cu exceptia zonei nordice, de munte, circulatia fiind deosebit de greoaie.

Ca artere mai importante sunt tronsoane din:

- autostrada Bucuresti – Pitesti

- DN 7 Bucuresti – Titu – Gaesti – Pitesti

- DN 1A Bucuresti – Ploiesti

- DN 71 Bucuresti – Targoviste – Brasov

- DN 72A Ploiesti – Targoviste – Campulung

2.Potentialul turistic al zonei

In judetul Dambovita principalele zone turistice sunt:

- Targoviste si imprejurimile -cu monumente din secolele XV-XVII, dintre care putem aminti Mănăstirea Stelea, Mănăstirea Dealu, Mitropolia, Biserica Târgului, Biserica Catolică.

- Valea Dambovitei -bogată în vestigii istorice din comuna primitivă şi perioada făuririi poporului român

- Partea de sud a judetului - cu o serie de monumente istorice şi de arhitectură de o valoare deosebită

- Potlogi – Racari -cu Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, cel mai autentic şi mai preţios monument de arhitectură civilă brâncovenească, cel mai autentic şi preţios monument de arhitectură brâncovenească.

- Valea Ialomitei -una dintre cele mai pitoresti ale Romaniei, cu o intensa circulatie turistica. Aceasta găzduieşte staţiunea balneoclimaterică Pucioasa, ale cărei izvoare sunt cunoscute din vechime.

- Zona montana -este reprezentată de munţii Bucegi şi Leaota care oferă o varietate mare de peisaje, cheiuri şi peşteri (Peştera Ialomicioara, Cheile Tătaru şi Zănoaga). Aici se găsesc şi cabanele Padina, Bolboci, Zănoaga şi Scropoasa, precum şi Complexul Peştera.