Potențialul turistic al reliefului deșertic

Generalitati

Deserturile ocupa o treime din suprafata Pamantului. In jurul tinuturilor arctice si pe platourile inalta sunt deserturile reci, iar la nordul si la sudul tropicelor se intind doua briie de deserturi uscate si cald, raspandite pe toate continentele, in afara de Europa. In deserturile uscate si calde sunt conditii putin prielnice pentru viata plantelor, uscaciunea solului si a atmosferei fiind excesiva, ploile rare, neregulate si violente, iar temperastura se ridica pana la +45, +500 C.

Solul ajunge la o incalzire exterma, vantul bantuie puternic, iar sub cerul limpede, fara nori, lumina este de intensitate mare, completand conditiile grele pentru existenta vegetatiei si a faunei. In acest mediu de viata arid, vegetatia este xerofila, rara si distantata. Plantele au adaptari caracteristice: radacini foarte lungi si dezvoltate, tulpini reduse, cu ramuri subtiri sau transformate in spini; frunzele lipsesc sau au forma de tepi. Dupa ploi exista o flora actuala, pluviala, efemera; plantele incoltesc, infloresc si dispar repede. Totusi, unele plante sunt adapatate si rezista la viata pe intinderile de nisip ale pustiului.

Solurile sunt cenusii si rosii de desert foarte sarace in humus sau lipsite in totalitate de acesta. Procesele specifice sunt salinizarea si calcizarea, fiind foarte frecvente crustele de sare sau calcar. Multe animale mici, cum ar fi viermii, insectele si paianjenii, traiesc, se hranesc si isi depun ouale in solul desertului.

Africa

Desertul Sahara

Algeria Sahariana ocupa 4/5 din suprafata tarii, avand aspectul unor intinse platouri stancoase (hamade), din care se inalta conurile vulcanice Ahggar (3003 m), Tassil (2150 m), Adrar (2254 m ) sau acoperite cu intinse dune de nisip fin (Marele Erg Occidental si Marele Erg Oriental). Aici viata nomada se imbina cu economia agrara din oaze si cea industriala legata de exploatrile de petrol si gaze naturale.

Sahara cu cele 9.000.000 km² este deșertul cel mai mare de pe Pământ. El cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafața Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decât suprafața Germaniei. Acest deșert uscat se întinde de la țărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roșie alcătuind un trapez cu o lățime în vest de 4.500 - 5.500 km, iar în nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Sahara este un deşert subtropical, caracterizat prin temperaturi ridicate tot timpul anului, de aceea este considerat şi un deşert fierbinte. Sahara s-a format datorită proceselor geomorfologice de eroziune eoliană şi dezagregare sub influenţa temperaturilor ridicate, procese care s-au desfăşurat pe perioade îndelungate. Rocile se crapă datorită tensiunilor şi stresului generat de variaţiile mari de temperatură, de expansiunea şi de contracţia termică. Furtunile cu caracter subit joacă şi ele un rol important atât în contextul eroziunii, cât şi în cel de extindere a deşerturilor.Lipsa vegetaţiei face ca suprafaţa rocilor să intre în contact direct cu agenţii externi care acţionează asupra lor în mod violent.

Se disting trei unităţi morfologice distincte:

• Sahara Occidentală cuprinsă între Masivul Hoggar şi Oceanul Atlantic:

- Are o înclinare uşoară spre vest;

- Relieful e uşor ondulat şi depăşeşte pe alocuri 500 m;

- Erguri: IGUIDI, OUARAN, CHECH;

• Sahara Centrală: se remarcă prin:

- Prezenţa masivelor muntoase şi a podişurilor înalte (M. Tibesti 3415 m, M. Hoggar, M. Air, M. Adrar D Iforhas);

- Apar podişuri de tip tassili sub forma unor cueste modelate în gresii paleozoice şi calcare mezozoice

• Sahara Orientală este un podiş înclinat uşor spre Marea Mediterană, având altitudini de 500-1000 m.

Formele de relief reprezentative:

• Ergurile – sunt întinderi de nisip de dimensiuni considerabile.

• Dunele de nisip – sunt acumulări mari de nisip sub forma unor dealuri sau creste

• Tipuri de dune :

- Dune liniare, seif sau duna în formă de sabie (Strahler, 1973) – este o enormă creastă de nisip ascuţită la un capăt, a cărei culme prezintă proeminenţe şi scobituri alternative şi care au versanţi de alunecare în formă de semilună; au înălţimi de câteva sute de metri şi lungimi de zeci de kilometri.

- Dune cu aspect de stea şi cu forme neregulate; duna stelată sau piramidală – star dune – este o mare de nisip care la bază seamănă cu o stea; din centrul său pornesc creste radiale care se termină în vârfuri ascuţite înalte de 150 m. Ele rămân fixe sute de ani fapt pentru care constituie repere optime pentru călători.

• Barcanele – dune curbate cu două braţe pe direcţia vântului formate în zonele marginale ale mărilor de nisip.

Hidrografie

• Apele de suprafaţă lipsesc, cu excepţia Nilului.

• Apele subterane sunt foarte abundente în special în Nordul Saharei care alimentează oaze cum sunt: El Golea, Draa, Djerid, Tuat

Clima

• Temperatura maximă: 58 grade la El Azizia şi 56 gr. La Salah.

• Minima absolută: -4 gr. La Salah şi -18 gr în M. Tibesti.

• Temperatura medie a verii peste 35 grade.

• Temperatura medie a iernii 11-12 gr. în nord şi 20 gr. în sud.

Vânturile sunt foarte puternice şi sălbatice datorită furtunilor de praf violente; ele sunt simţite de animale în primul rând. Pentru om efectele vânturilor cunoscute sub numele de suflarea otrăvită se resimt la nivel fiziologic: dureri de cap, dificultăţi în respiraţie etc.

Vegetatia si fauna

• Este xerofilă şi e reprezentată prin aproximativ 1000 de specii de plante, cele mai numeroase se întâlnesc în oaze;

• Specii de plante: Curmal; Tufe psamofite; Graminee (aristida); Arbuşti; Accacii; Plante halofile.

• Specii de animale:Camile, Gazela dorcas; Antilopa arabă; Râsul de pustiu; Şacal; Hienă; Daman; Vultur de stâncă; Cobra egipteană; Miriapode; Scorpion; Lăcuste