Poziția Județului Argeș în cadrul Regiunii Muntenia

CARACTERISTICI GENERALE

Situat in partea central-sudica a Romaniei, judetul Arges, cu o suprafata de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezinta 2,9% din teritoriul tarii. Pe teritoriul judetului Arges se intersecteaza paralela de 45o latitudine nordica cu meridianul de 25o longitudine estica. Altfel spus, acest punct marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, dar si jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) si Muntii Urali ( estul Europei ).

Punctele extreme sunt localizate in comunele:

- Nucsoara la nord

- Mirosi la sud

- Dragoslavele la est

- Ciomagesti la vest

Judetele invecinate sunt:

- Basov si Sibiu la nord

- Teleorman la sud

- Dambovita la est

- Olt si Valcea la vest

Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206

Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de “Orasul lalelelor”). Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cu aspiratiile europene ale comunitatii romanesti

Structura administrativa a judetului cuprinde: 3 municipii: - Pitesti - resedinta judetului, Campulung, Curtea de Arges, 4 orase:Costesti, Mioveni, Topoloveni, Stefanesti, 95 comune si 577 sate.

Pozitia geografica si relieful inconjurator care il protejeaza de influenta vanturilor din vest si est, asigura judetului o clima temperat-continentala cu ierni blande. In ceea ce priveste temperaturile extreme inregistrate la Statia de Observare Pitesti amintim: -19,4oC (26 ianuarie 2000) si 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe langa mari variatii de temperatura, exista si mari diferente in ceea ce priveste cantitatea de precipitatii de la 684,1 litri/mp in anul 1996, la 441,4 litri/mp in anul 2000 inregistrata la Statia de Observare Pitesti.

Diversele forme de relief se imbina intr-o armonie deplina, predominante (55,0% din suprafata ) fiind cele de inaltime medie - Dealurile Subcarpatilor Getici si Podisul Getic. Jumatatea cealalta este impartita aproximativ egal intre munti (25,0%) si campii (20,0%).

Regiunea montana din nord apartine culmilor celor mai inalte ale Carpatilor Meridionali cu Masivul Fagarasului (varful Moldoveanu - cel mai inalt varf din tara noastra, cu o altitudine de 2544 m si varful Negoiu cu 2535 m) si partii vestice a masivului Bucegi, cu muntii Leaota si Piatra-Craiului, despartiti de culoarul tectonic Bran-Rucar. Flora acestei zone cuprinde elemente rare , ocrotite cum sunt : floarea de colt, smardarul , iedera alba, ghintura galbena, zambrul , s.a. Suprafetele intinse, acoperite cu paduri adapostesc in rezervatii variate specii de interes cinegetic : mistretul, caprioara, cerbul, ursul, rasul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de munte, vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem aminti : Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrasi, Valea Valsanului, Pestera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti.

Judetul beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzand bazinele hidro ale Argesului si afluentii sai: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Bratia Argeselul, Oltului cu afluentul sau Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale.

In Subcarpatii Getici , la Nucsoara, exista Lacul Invartita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut in tara, avand o suprafata de 2,2 ha si adancime maxima de 5 m. In zona montana se gasesc lacuri de origine glaciara: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de aproximativ 470 milioane mc.

Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formand terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argesului si Candestiului, cu versanti acoperiti cu intinse livezi si vita de vie.

Treapta sudica de relief apartine campiei si este fragmentata de raurile Arges, Dambovnic, Cotmeana, Teleorman in lunci largi si fertile, constituind zona cerealiera de seama a judetului.

Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar , constituindu - se in acelasi timp in valoroase resurse naturale Pasunile si fanetele naturale - suport pentru cresterea animalelor , dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului

Intregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor in zona deluroasa , uneori chiar pana in campie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului , constituie o importanta sursa de energie si in acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei

In fine , dar nu in ultimul rand , nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet – sursa energetica a viitorului , de titei si gaze naturale , carbuni , minereuri nemetalifere – materia prima a industriilor specifice Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltarii nu numai industriale ci si agricole a judetului

Resurse Naturale :