Proiect de amenajare a stațiunii balneare Băile Herculane

Capitolul I

Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezare geografică

Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-alungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de MunţiiCerna – Godeanu (spre nord-vest).

Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova -Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene cetraversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic deosebit de spectaculos, altitudinea medie astaţiunii este de 165 m.

Teritoriul administrativ al oraşului este încadrat între limitele Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei, ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovareaunui turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene.

1.2. Căi de acces

Accesul în staţiune se realizează astfel:

- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:

-DN 67D:

E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79; drumulnaţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două artere rutiereeuropene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin punctele de frontierădinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat);

-DJ 608D:

Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti;

-DJ 608E:

-DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.

Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:

-134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B, DN 58

-22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6

-47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6

-78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6

-182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6

-386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D - E 70/DN 6 -E 574 - E 81.

- feroviar

-teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti – Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora Moraviţa,asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră Jimbolia şiStamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu Centrul şiVestul Europei.Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte defrontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa).

-aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile:

-Caransebeş - 78 km (pe DN67D, E 70/DN 6)

-Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6)

- Timişoara - 160 km (pe DN 67D,E 70/DN 6).

- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei.

Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una reprezentativă, maiales pentru turiştii din vestul Europei.

1.3. Scurt istoric

Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii.

Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai :« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, luiCarus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ».

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare aapelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear subsemnul tutelar al lui Hercules.

Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii.

Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac.

Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor »,a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant.

Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte,împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta.

În 1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculanesunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectiiau început sa fie constituite începând cu anul 1922.