Promovarea Turismului în România

Potențialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atracție aparținând cadrului natural sau antropic, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice și care generează fluxuri turistice cu arii de proveniență interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consumă, într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia.

Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor existente. Structurile turistice ale alimentației și tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii, care nu sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico – materiale. Acestea din urmă necesită modernizări masive, dar și introducerea unor noi forme de agrement și extinderea rețelei de servicii. Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa, turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a progresului și a civilizației. Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass-media, internet, TV.

Potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Componentele potențialului turistic natural:

a) Relieful este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); stâncile cu formă bizară; fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului cât și pentru alte elemente de potențial (hidrografic, floră, faună).

b) Clima contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin regimul pecipitațiilor; temperatura și umiditatea aerului; nebulozitatea atmosferei; brizele montane și marine. Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: sporturile de iarnă prin prezența, consistența și menținerea stratului de zăpadă; cura heliomarină; climatoterapia.

c) Hidrografia contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice; mări, delte și estuare;ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.