Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare

Proiect
10/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 9395
Mărime: 1.97MB (arhivat)
Publicat de: Cristobal Pîrvu
Puncte necesare: 9
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Universitatea Dunarea de Jos, Galati

Cuprins

  1. Cuprins:
  2. 1. Repere geografice generale .. 3
  3. 2. Prospectarea si evaluarea potentialului turistic natural ... 7
  4. 2.1 Geomorfosituri .. 7
  5. 2.2 Hidrosituri . 12
  6. 2.3 Biosituri . 28
  7. 3. Prospectarea si evaluarea potentialului turistic antropic . 23
  8. 4. Infrastructura specific turistica .. 29
  9. 4.1 Unitatile de cazare 29
  10. 4.2 Instalatii de tratament .. 32
  11. 4.3 Sali de conferinta, centre expozitionale .. 33
  12. 5. Infrastructura tehnica .. 35
  13. 6. Analiza SWOT .. 38
  14. Bibliografie 40

Extras din proiect

Municipiul Satu Mare se află la intersecția paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m față de Marea Neagră, orașul este așezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someșului inferior.

Fiind un oraș de graniță, are deschideri prin căi de comunicație rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, și feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare și Sighet (prin Țara Oașului), precum și de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare și ieșire nu numai internă dar și internațională, este cea creată de linia aeriană București - Satu Mare și de liniile aeriene cu funcționare temporară dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul orașului este amplasat pe lunca Someșului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona orașului și rnai întinsă în amonte și aval de acesta; inundabilă în perioada precipitațiilor abundente, cîmpia aluvionară în prelugirea luncii are configurații de relief variate în hotarul orașului (grinduri, văi depresive, șesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei orașului se datează la sfîrșitul pliocenului din era terțiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriș, avînd în general 160-180 cm grosime, peste care, datorită vegetației, s-au format soluri podzolice, creîndu-se astfel condiții prielnice pentru culturile agricole (cereale, zarzavaturi, pomi fructiferi).

ISTORICUL ORAȘULUI

Descoperirile arheologice au scos la lumină faptul că în cadrul voievodatului condus de Menumorut, una dintre cetățile de apărare din secolul al X-lea a fost la Satu Mare - Castrum Zotmar. Astfel că, acum trei -patru decenii, orașul Satu Mare sărbătorea 1000 de ani de la atestarea documentară.

În jurul vetrei orașului Villa Zotmar, locuită de băștinași, s-au așezat coloniștii teutoni aduși la 1006 de regina Ghizela, iar mai apoi, coloniștii germani stabiliși dincolo de Someș. Primul dintre cele 34 de nume cu care a trecut prin istorie i l-a dat regina Gisela, soția germană a regelui Sfântul Ștefan. Denumirea cea mai potrivită pare a fi cea germană Salzmarkt (târg de sare). Szatmar, Sătmar sau Zotmar, oricum se va fi numit, un lucru e sigur: a fost mereu o localitate frumoasă. Natura i-a dat farmec, iar din împletirea culturilor - aici au trăit mereu 3-4-5-6 naționalități, s-a născut un spirit de toleranță. Pe de altă parte,datorită faptului că este așezat pe malul unui râu navigabil, Someșul, în municipiul Satu Mare comerțul s-a transformat în ospitalitate.

În epoca medievală, ca orice așezare importantă,orașul a fost cucerit, invadat de turci și tătari, ars din temelii și reconstruit, dar cu toate acestea se număra undeva prin secolul al XVI-lea printre cele mai reprezentative orașe din Transilvania. Reamintim că cetatea medievală din Satu Mare era amplasată în perimetrul dintre străzile Decebal, Cuza-Vodă, sediul Finanțelor Publice și în fața farmaciei Bunavestire, apoi din nou strada Decebal, stradă așezată pe zidul de vest al cetății.

Cel mai important document, cel care a marcat destinul populației transilvănene la începutul epocii moderne "Pacea din 1711" s-a semnat la Satu Mare. În 2021 se vor împlini 310 ani de la acel moment istoric de o importanță deosebită. De altfel, clădirea în care s-a semnat documentu stă mărturie. În prezent ea găzduiește sediul Muzeului de Artă al orașului Satu Mare.

Din vechea cetate s-au păstrat câteva ziduri, transformate în temelii pentru clădirile înălțate ceva mai târziu. Dinspre Centrul Vechi se desprind câteva străzi cu clădiri monumentale, pe fațadele cărora se vede vitregia timpurilor. Zeci de edificii construite în diverse stiluri, de la neobaroc la secession, așteaptă să fie restaurate pentru ca orașul să recapete strălucirea sobră de altădată. Odată ajuns în Centrul Vechi al orașului, călătorul va remarca surprins că se află într-un burg european, unde rigoarea și pietatea se armonizează subtil într-un dialog arhitectonic înviorător. Un oraș al liniștii unde rosturile par să se fi așezat de multă vreme.

Viața cetății a fost mereu legată de Someș, râul care străbate orașul. Malul drept, acolo unde seaflă orașul vechi, cu cartierele sale încântătoare, a caselor frumoase și confortabile, înecate în verdeață, multe din ele adevărate bijuterii arhitecturale și malul stâng, acolo unde, în anii comunismului s-au ridicat cartierele muncitorești.

Poveștile și legendele orașului dau culoare unui trecut zbuciumat și de multe ori necruțător cu orașul acesta, cu oamenii lui. În 1601, la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie, Mihai Viteazul și-a așezat tabăra la Moftinul Mic, la o distanță de circa 30 de kilometri de Satu Mare. La 7 iulie, armatele acestuia au făcut joncțiunea cu trupele generalului Basta. Acesta din urmă a avut o vreme reședința la Satu Mare. Între 2 aprilie și 13 mai, de aici generalul Basta a răspuns scrisorilor lui Sigismund Bathori, mediind conflictul acestuia cu împăratul Rudolf al II-lea. Pe lângă scrisorile expediate împăratului Rudolf al II-lea, Basta mai scrie arhiducelui Matias și lui Carol de Lichtenstein.

Astăzi, Satu Mare este unul dintre cele mai interesante orașe transilvane, un burg aflat în palma unei câmpii care începe sub munții vulcanilor stinși ai Oașului și se termină tocmai la Viena, metropolă aflată la aceeași distanță ca și Bucureștiul. Un oraș frumos ca și oamenii săi care, sub clipocitul neostoit al Someșului, visează de o mie de ani, povestea unei lacrimi împletite cu un zâmbet.

CUM AJUNGEM?

În Satu Mare se poate ajunge: Cu mașina

Se poate ajunge dinspre Cluj Napoca, Oradea, Baia Mare și punctele de trecere a frontierei Petea (granița romano-maghiară) și Halmeu (granița romano-ucraineană).

Rutele uzuale ale celor care sosesc dinspre București sunt:

- București - Brașov - Târgu Mureș - Cluj Napoca -Satu Mare sau București-Pitești-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare. Durata medie a unei călătorii este de 9-12 ore.

Cei care sosesc dinspre Budapesta folosesc de obicei ruta Budapesta-Debrecen-Petea-Satu Mare. Durata medie a unei călătorii este de 6-7 ore.

Cu trenul. Se poate veni dinspre Baia Mare, Oradea sau Jibou. Pentru detalii suplimentare va rugăm consultați orarul disponibil la www.cfr.ro. Celor care sosesc dinspre București le recomandăm să folosească un tren de noapte dotat cu vagoane de dormit sau cușete.

Cu avionul. Compania națională Tarom oferă curse regulate spre Satu Mare. Informații detaliate se găsesc la www.tarom.ro. Compania Carpatair oferă curse regulate internaționale. Mai multe detalii pe siteul www.carpatair.com

Date demografice:

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Satu Mare se ridică la 102.411 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 115.142 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (54,2%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (34,61%), romi (1,24%) și germani (1,02%). Pentru 8,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (44,57%), romano-catolici (18,05%), reformați (17,53%), greco-catolici (7,29%) și penticostali (1,38%). Pentru 8,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Populatia rezidenta la 1 iulie pe grupe de varsta si varste, sexe, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete.

Varste si grupe de varsta Sexe Medii de rezidenta Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Ani

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

UM: Numar persoane

Numar persoane Numar persoane Numar persoane

Total Masculin Urban Satu Mare 72761 72156 71447

- - Rural Satu Mare 92604 92496 92389

- Feminin Urban Satu Mare 80849 80318 79614

- - Rural Satu Mare 94378 94231 94034

sursa: Institutul National de Statistica

Structura administrativă

Împărțirea administrativă a județului este următoarea :

- două municipii

- Satu Mare (101.026 locuitori),

- Carei (20.775 locuitori),

- patru orașe

- Negrești Oaș (10.334 locuitori),

- Tășnad (8.631 locuitori),

- Livada (4.824 locuitori),

- Ardud (4.070 locuitori)

- 56 comune (având 226 sate - 206.593 locuitori).

Bibliografie

1. Conceptul de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030

2. Planul Național de Dezvoltare (PND)

3. PATN -Secțiunea I- Rețele de transport

4. Strategia de dezvoltare durabilă a serviciul de transport public local de călători - România 2025, Uniunea Română de Transport Public, 2003

5. CE - Mobility and Transport, The new core network TEN-T http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/new-core-network-key-figures_en.htm

6. Planul de dezvoltare regională pentru 2014-2020, Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord)

7. Strategia de dezvoltare a județului Satu Mare până în 2020 - Concepții si Orientare Modernă,Planificare Armonioasă si Strategică până în 2020, Document realizat în cadrul proiectului: COMPAS 20, Proiect finanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative din Fondul Social European în perioada 16.09.2009 - 16.02.2012, Cod SMIS 2951

8. Concept de dezvoltare urbană, Satu Mare, Planwerk, 2005 http://www.satu- mare.ro/pagina/concept-de-dezvoltare-urbana

9. Satu Mare Raport&plan de acțiune quest (Audit Mobilitate), Comisia Europeana - Agenția Executivă pentru inovație și Competitivitate, Intelligent Energy Europe, Eurodite, Număr contract S12.589406, martie 2013

10. Studiu de circulație aferent PUG Satu Mare - Transportul public de călători, 2010

11. Studiu istoric și morfologic Satu Mare, 2009

12. Caiet de sarcini P.U.G. Satu Mare 2009 - concluziile Studiului preliminar PUG, elaborat în 2005

Preview document

Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 1
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 2
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 3
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 4
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 5
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 6
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 7
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 8
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 9
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 10
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 11
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 12
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 13
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 14
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 15
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 16
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 17
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 18
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 19
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 20
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 21
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 22
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 23
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 24
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 25
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 26
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 27
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 28
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 29
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 30
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 31
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 32
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 33
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 34
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 35
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 36
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 37
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 38
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 39
Prospectarea și evaluarea potențialului turistic municipiul Satu Mare - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Prospectarea si evaluarea potentialului turistic municipiul Satu Mare.docx

Alții au mai descărcat și

Timișoara - Oraș European

Argument În domeniul economic, turismul, alături de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, va fi una dintre cele trei direcţii fundamentale...

Evaluarea potențialului turistic în Maramureș

CAP 1. PREZENTARE GENERALĂ https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Judetul_Maramures_3D_map.jpg Maramureș este un județ format din teritorii...

Program de Valorificare a Potențialului Turistic a Județului Alba

1. Localizarea şi caracterizarea judeţului Alba este un judeţ al României situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului...

Prospectarea și evaluarea potențialului turistic în județul Arad

Capitolul 1. Repere geografice generale (pozitie geografică, suprafata, repere administrative, demografice) Județul Arad este situat în partea de...

Potențialul turistic al Județului Maramureș

Argument Am ales aceasta lucrare cu tema « Importanta turismului in judetul Maramures » deoarece mi sa parut o tema foarte interesanta datorita...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Satu Mare

Situat in partea de nord-vest a Romaniei, judetul Satu Mare (4.405 km patrati) este una din portile principale ale Romaniei, avand granite cu...

Ai nevoie de altceva?