Strategii de dezvoltare a turismului privind Stațiunea Vatra Dornei

INTRODUCERE

Prin potenţialul său, atât natural cât şi antropic, staţiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan naţional cât şi internaţional, aflându-

se înacelaşi timp printre principalele zone turistice ale României.

Vatra Dornei este un municipiu situat in nordul Romaniei (Judetul Suceava), in inima Carpatilor Orientali, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabilafata de cele mai importante cai de comunicatie.

Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m); in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului, se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr. C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna.

Abundenta izvoarelor minerale, frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan simulator, la care se adauga ospitalitatea dornenilor, au contribuit la afirmarea statiunii cunoscuta, tot mai mult, in tara si peste hotare. In fiecare an, isi refac aici sanatatea peste 50.000 de oameni, si alte zeci de mii se odihnesc in frumoasa asezare balneclimaterica a nordului carpatic, aflata intr-o noua faza de modernizare, de adaptare la cerintele si exigentele balneologiei si turismului modern.

Factorii terapeutici sunt datorati unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf si de particule alergice si este bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul bolilor cardiovasculare (dupa un infarct miocardic, in faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, insuficienta valvulara, hipertensiune arteriala, varice, sechele dupa flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca, boala lui Raynaud).

Cap. I. POTENŢIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

1.1. Definire (potenţial, componente)

În sens larg, potenţialul turistical unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism. (G Erdeli, 1996).

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă.

Componentele potenţialului turistic

Potenţialul turistic are un rol important în dezvoltarea şi diversificarea activităţilor turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracţiilor turistice.Cea mai utilizată clasificare este realizată după conţinutul potenţialului turistic:

• Potenţial antropic;

• Potenţial natural;

Potenţialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural – relief, climă, reţea de ape, vegetaţia ş.a., urmărind atragerea fluxurilor de turişti învederea petrecerii vacanţelor.

Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor şi alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor.

Clima este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea temperaturilor înregistrate, perioadele cu soare etc.; creează condiţii propice schierii, curelor heliomarine ş.a.

Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape minerale şitermale, creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.

Vegetaţia prin bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare ştiinţifică,vizitarea rezervaţiilor naturale.

Fauna, sub aspect turistic, prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică şi estetică.

Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului,concretizate în elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turişti.