Studiu de caz privind amenajarea turistică a județului Iași pe baza componențelor de potențial și infrastructură

Situat in partea de nord-est a Romaniei, Judetul Iasi este marginit la vest de raul Moldova si la est de raul Prut (care constituie si granita cu Republica Moldova). Cu o suprafata de 5476 Kmp, Iasul este un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tarii (ocupand locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei).

Organizarea administrativa a judetului Iasi cuprinde la 1 iulie 2008 un numar de 2 municipii (Iasi si Pascani), 3 orase (Harlau, Podu Iloaiei si Targu Frumos), 94 comune si 418 sate. Resedinta judetului este municipiul Iasi, unul dintre cele mai importante orase ale Romaniei (cu o populatie la 1 iulie 2008 de 313994 locuitori, acesta ocupa locul II dupa municipiul Bucuresti.

Resurse turistice naturale

Turismul a devenit in judetul Iasi un fenomen de masa cu profunde implicatii economice, sociale, politice si educative formative. Cresterea continua a veniturilor oamenilor muncii, extinderea timpului liber, accesul la mijloace de transport si servicii turistice, amplificarea gradului de cultura au stimulat si dinamizat activitatea turistica. Atractivitatea peisajului turistic este determinata, in primul rand, de componentele culturale ale acestuia si intr-o mai modesta de componentele naturale.

A 1. Cadrul natural

Relieful judetului este deluros. Partea centrala si nord-estica este dominata de dealuri si podisuri interfluviale joase, udate de raurile Bahlui si Jijia, avand versanti afectati de alunecari de teren si lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase si platouri inalte (de peste 400 m), avand si zone reprezentate de luncile raurilor Siret si Moldova. Partea de sud are un relief inalt si masiv (350 - 450 m), strabatut de afluentii raurilor Barlad si Vaslui.

Vegtatia. Prezenta pe teritoriul judetului Iasi a unor unitati geomorfologice si climatic bine individualizate a determinat si o diferentiere a covorului vegetal, in sensul ca in partea de sud a Campiei Moldovei intalnim o vegetatie de silvostepa, iar in sectoarele inalte de podis o vegetatie dominate de prezenta padurilor de foioase. Padurile iesene prezinta o deosebita importanta pentru organizarea ariilor turismului periurban: Padurile Paun, Repedea, Birnova la sud de Iasi, plantatiile si partea palcurilor natural de la Ciric, Breazu, Cetatuia, in preajma Iasilor padurile din jurul localitatilor Tomesti, Voinesti si Strunga, ariile forestiere din perimetrul Dealului Mare- Cirjoaia, din zona Motca si Mircesti, Lunca Siretului si din zona Strunga- Miclauseni-Trei Iazuri.

Fauna. Existenta faunei este strans legata de specificul invelisului vegetal si de aceea se poate vorbi de fauna padurilor de foioase, fauna de silvostepa, de lunca si acvatica.

Cea mai mare partea a faunei terestre o intalnim in cuprinsul padurilor. Dintre mamiferele caracteristice se intalnesc: veverita, caprioara, mistretul, lupul, vulprea si iepurele acestea fiind specii euritrope. Dintre pasarile de padure mentionam: sturzul, mierla, uliul, fazanul. Reptilele sunt reprezentate prin sarpele de padure si gusterul.

Fodul piscicol al judetului se intovaraseste cu elementele de mare interes ginegetic ( rata salbatica, lisita) intalnite in Lunca Jijiei, a Prutului si a Siretului cat si in aria luciilor de apa de acumulare de la Tansa-Belcesti, Podul Iloaiei, Cucuteni, Ciric si altele.

Zona are o anumita insemnatate si din punct de vedere arheologic pentru ca aici au fost descoperite resturi de mamifere si anume: masea de mamut (elephas primigenius), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unu cerb fosil (megaccros hibernicus) si o scoica (corbicula lassyensis) care se aseamana foarte mult cu o specie existent in Asia si Africa.