Turism rural - analiza comparativă a regiunilor Țara Lăpușului - Țara Moților

Analiza comparativã a regiunilor :

Tara Moţilor si Tara Lãpuşului - sub aspectul valorificãrii turismului rural

Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turisticã organizatã şi condusã de populaţia localã şi care are la bazã o strânsã legaturã cu mediul ambient, natural şi uman, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca şi dotãrile şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.

Termenul de turism rural are înţelesuri diferite în ţãri diferite.

Exemple: - în Finlanda – închirierea unor cabane, sau oferirea de servicii în mediul rural de tip hranã sau transport;

- în Ungaria – “turism la sat”- presupune activitãţi şi servicii în sate; cazare la preţuri mici, implicarea în activitãţile agricole.

- în Slovenia – “turismul la fermã” – oaspeţii locuiesc cu familiile de fermieri.

- în Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activitãţi precum ciclismul, plimbãri cu caii, etc.

- în Grecia - cazare în camere mobilate în stil traditional, cu mic dejun tradiţional de multe ori preparat din produse realizate în casã.

Turismul rural din Romania are la baza compente materiale şi spirituale care atrag prin personalitate şi originalitate ,cum ar fi: activitãţile tradiţionale (ceramica,prelucrarea lemnului, ţesãturi, pictura pe sticlã, pãstoritul, gastronomia şi cultura tradiţionalã, manifestãri populare).

Turismul rural este valorificat şi în cele douã regiuni mentale: Tara Moţilor, care este renumitã pentru prelucrarea tradiţionalã a lemnului şi valorificarea acestuia , bisericile de lemn ,activitãţi de minerit (aur) şi prin literatura popularã, iar Tara Lãpuşului se remarcã tot prin civilizaţia lemnului ,bisericilor de lemn, dar şi a gospodãriilor şi a portului popular .

Prezentarea generalã a celor 2 regiuni mentale:

Ţara Lăpuşului:

Pierdută între pădurile Maramuresului, zona etno-culturală a Ţării Lăpusului a rămas un secret ce asteaptă să fie descoperit. În partea de sud a jud. Maramures, la confluenţa a patru arii etnografice se desfăsoară un peisaj ferit de tumultul timpului.

Ţara Lăpuşului este situată în nord-vestul Transilvaniei, judeţul.Maramureş având ca vecini judeţele: Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.

Depresiunea Ţării Lăpuşului este străbătută de râul Lăpuş, mărginită la N şi N-E de Munţii Ţibleşului şi Munţii Lăpuşului, la S de Culmea Breaza, la V de Masivul Preluca, Dealul Pietriş şi Muntele Şatra, iar la E de Dealurile Suplaiului. Situat pe valea Lăpuşului, oraşul Târgu-Lăpuş reprezintă punctul de plecare în această zonă bogată în peisaje pitoreşti, artă şi tradiţii populare. Aici s-au păstrat, într-un cadru natural, tradiţii populare parcă neatinse de timp. Poate si pentru că zona nu a fost vreodată cuprinsă în Imperiul Roman, locurile poartă în tradiţii izul dăinuirii dacilor liberi. În umbra maiestoasă a Ţiblesului, dominată de misterioasa prezenţă a masivului vulcanic Șatra Pintii, zona adăposteste nenumărate biserici de lemn aflate în patrimoniul UNESCO.

În componenţa Ţării Lăpuşului intră 40 de localităţi dintre care un oraş, Tg. Lăpuş, cu 13 sate aparţinătoare: Boiereni, Dămăcuşeni, Dumbrava, Răzoare, Stoiceni, Borcut, Dobricu Lăpuşului, Groape, Rohia, Cufoaia, Fântâne, Inău , Rogoz şi 14 comune: Băiuţ, Suciu de Sus, Cerneşti, Poiana Blenchii, Ileanda, Lăpuş , Cupşeni, Coroieni, Gâlgău , Botiza, Groşii Ţibleşului, Copalnic Mănăştur, Vima Mică şi Chiuieşti, fiecare cu sate aparţinătoare.

Locuitorii Ţării Lăpuşului sunt oameni harnici, buni la suflet, iubitori de frumos, apărători şi păstrători ai credinţei strămoşeşti. Dragostea faţă de glia din care provin, reiese din faptul că multă vreme ocupaţia de bază a fost agricultura şi creşterea animalelor.

Accesul spre Tara Lãpuşului se face pe DN 18 (Baia Mare –Sighetul Marmaţiei), direct din Baia Mare spre localitatea Baia Sprie (DJ 182C) pe DN1-C tronsonul Cluj-Napoca-Dej-Baia Mare spre Târgu Lãpuş din localitatea Gâlgãu.