Turismul cultural în județul

Poziție geografică

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României fiind încadrat de judeţele: Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.

Suprafaţa judeţului măsoară 5.355 kmp şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.

Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, cu o populaţie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004, a cărei primă atestare documentară este datată din anul 1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric.

Alte centre urbane importante ale judeţului sunt: Beclean - un oraş monoindustrial - (11.384 locuitori), Năsăud (11.105 locuitori) şi Sângeorz-Băi (10.656 locuitori) - o staţiune balneoclimaterică pentru afecţiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative.

În structura judeţului se găsesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681locuitori), Prundu - Bârgăului (6.597 locuitori), Tiha Bârgăului ( 6.443 locuitori).

Teritoriul judeţului prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

Relief

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:

- zona montană - ce cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani;

- zona dealurilor - care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa;

- zona de luncă - ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi, reprezentând circa 3% din suprafaţa judeţului.

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică axată pe râul principal Someşul Mare, lungimea totală a acestei reţele însumând aproximativ 3030 km.

Clima

Depresiunea Bistritei are o clima temperat-continentala cu veri mai umede si relativ calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci.

Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural in care este amplasat municipiul Bistrita, precum si de urbanistica sa care creaza microclimatul specific Bistritei. temperatura medie multianuala este de 8.30, iar temperaturile extreme absolute au fost de 37.6 grade C, inregistrata la 16 august 1952 (maxima absoluta) si de -33.8 grade C, inregistrata la data de 18 ianuarie 1963 (minima absoluta). Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie multianuala de -4.7 grade C, iar cea mai calda iulie, media fiind de 18.9 grade C.

Aspecte demografice

Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud la data de 1 ianuarie 2007 a fost de 316.932 locuitori.

Din totalul populaţiei, 36,5% locuieşte în mediul urban şi 63,5% în mediul rural.

Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: români (90,2%), maghiari (5,9%), ţigani(3,6%), germani (0,2%) şi persoane de alte naţionalităţi (0,1%).

Datele statistice arată că 82,9% din populaţia judeţului este de religie ortodoxă, iar restul aparţine altor religii, după cum urmează: reformată 4,6%, penticostală 6,4%, greco-catolică 2,3%, romano-catolică 1,2%, adventistă 0,5%, baptistă 0,8%, alte religii 1,1%, nedeclaraţi 0,1%, fără religie 0,1%.

3 4

Populaţia ocupată civilă se activează în: agricultură - 58%, industrie - 18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%, administraţie - 2,5%, învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6.

Agricultura şi silvicultura

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezinta 55,8% din suprafaţa totală a judeţului.Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudica a judeţului).