Valorificarea potențialului turistic - Brașov

1. Capitolul I - Localizarea şi caracterizarea judeţului

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş, fiind situate la 45°45’ latitudine nordică, şi 25°30’ longitudine estică, cu o altitudine medie de aproximativ 600 de metri. Întins pe o suprafaţă de 5363 km2, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa României.

Judeţul Braşov se învecinează cu 8 judeţe: judeţele Mureş şi Harghita la Nord, judeţul Covasna la Est, judeţul Buzău la Sud-Est, judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la Sud şi judeţul Sibiu la Vest. Punctele extreme ale acestui judeţ satul Ioneşti, comuna Caţa în Nord, satul Moeciu de Sus, comuna Moeciu în Sud, satul Ucea de Jos în Est şi satul Buzăiel, din comuna Vama Buzăului la Vest. Întins pe o suprafaţă de 5363 km2, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa României.

Judeţul cuprinde 58 unităţi administrativ - teritoriale, cu 6 oraşe( Predeal, Ghimbav, Raşov, Victoria, Rupea, Zărneşti), 4 municipii (Braşov, Făgăraş, Codlea, Săcele), şi 48 de comune cu 149 de sate.

Oraşul Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de 278 712 locuitori, este situat în partea central-estică a României, la poalele vârfului Tâmpa ce are o altitudine de 967 de metri. Important centru industrial, cultural şi de afaceri, Braşov este şi un centru universitar de tradiţie. De asemenea, datorită numeroaselor monumente istorice şi artistice, Braşovul este şi unul dintre cele mai importante centre turistice ale ţării.

În acest judeţ, locuiesc 596 642 de persoane, dintre care 440 701 dintre acestea reprezintă populaţia urbană, iar 155 941 populaţie rurală. Populaţia grupată pe sexe pe sexe este de 306 446 persoane de sex feminin şi 290 196 persoane de sex masculin. Judeţul are o densitate de 117,2 locuitori/km2, care se situează peste media pe ţară, de 91 locuitori/km2, ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.

Judeţul Braşov, are o populaţie formată din români, cu o pondere majoritară în structura etnică a judeţului (87,3%), din maghiari (şi secui) cu 8,6 procente, germani (inclusiv şvabi şi saşi) cu 0,8 procente, rromi 3,1% şi alte naţionalităţi cu 0,2 procente.

Din datele din 2004 rezultă că 85,4% din populaţie s-a declarat a fi de religie ortodoxă, 3,9% romano-catolică, 2,6% evanghelică, 2,5% reformantă, 0,8% greco-catolică, iar restul de 4,8% fiind de alte religii.

Din totalul de 230 900 de populaţie ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale, la nivelul anului 2007, domeniile cu cea mai mare pondere sunt industria şi construcţiile, cu o pondere de 42,4%, 1,53% în agricultură, silvicultură şi vânătoare, şi 56,05% în comerţ şi prestări servicii.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, a fost în 2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări sociale de stat, a fost de 678 lei. Rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii decembrie 2008 a fost de 4,3%.

Activitatea productivă a judeţului Braşov, valoarea bunurilor şi serviciilor finale generate de economie a întâlnit o creştere continuă, de la an la an, PIB-ul ajungând la valoarea de 9513,9 miliarde RON în anul 2005.

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale a înregistrat , la nivelul anului 2006 o valoare de 21.125 miliarde RON. Cea mai mare pondere din totalul cifrei de afaceri este aportată comerţului şi anume de aproximativ 44,3%.

Cai de access

Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

Principalele şosele internaţionale sunt:

- E 60 - Brest – Nantes – Orleans – Basel – Bale – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca – Braşov – Bucureşti – Constanţa

- E 68 - Szeged – Seghedin – Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov nationale

Principalele drumuri naţionale sunt :

- DN1 - Oradea – Cluj Napoca – Turda – Alba Iulia – Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov -

Bucureşti

- DN1A - Braşov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploieşti – Buftea -

Bucureşti

- DN1J – Şercaia – Comăna de Jos - Hoghiz

- DN10 - Braşov – Hărman – pasul Buzău – Buzău

- DN11 - Braşov – Hărman – pasul Oituz – Oneşti - Bacău

- DN73 - Braşov – Bran – Câmpulung – Piteşti

- DN73A - Predeal – Pârâul Rece – Râşnov – Şinca – Şercaia

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acestea pornesc şase ramificaţii:

• Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti

• Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni

• Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş

• Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos

• Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului

• Tronsonul Braşov - Zărneşti

În opinia mea, judeţul Braşov este unul puternic din punct de vedere economic, fiind concentrat mai ales pe domeniul serviciilor, având o populaţie preponderent urbană şi o varietate de căi de acces, atât rutiere cât şi feroviare.

2.CAPITOLUL II - Prezentarea potenţialului turistic al judeţului

RESURSE NATURALE

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.

Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.