Extras din referat
În iunie 2014, Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Prin semnarea acestor documente, Republica Moldova și-a luat angajamentul să dezvolte instituții democratice, în conformitate cu standardele și regulile Uniunii Europene.
În condiţiile actuale, reevaluarea rolului autorităţilor administraţiei publice în raport cu societatea şi reforma administraţiei publice centrale reprezintă elementul-cheie ce ţine de democratizarea ţării şi sporirea aspiraţiilor de integrare europeană.
Prin urmare, realizarea reformei în cauză este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, prin care administraţia publică centrală din ţară ar corespunde standardelor europene, ar contribui la satisfacerea necesităţilor societăţii, inclusiv la ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor, caracterizându-se prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate şi eficienţă. Rigorile timpului impun efectuarea unei reforme profunde, bazate pe analiza minuţioasă a situaţiei curente, a cărei reuşită depinde nu numai de voinţa politică a Guvernului, dar necesită un efort multidimensional al întregii societăţi.
Cu toate acestea, reforma administrației publice, atât la nivel central, cât și la nivel local, este una dintre restanțele majore în implementarea Acordului de Asociere RM-UE în perioada 2014-2015. Administrația publică este în ingrata situație când funcția publică nu este nici atractivă și nici motivantă pentru profesioniștii buni și integri. Implementarea unor dimensiuni ale reformei administrației publice se tergiversează sau decurge anevoios.
În același timp, reforma administrației publice este o pre-condiție pentru realizarea oricărei alte reforme în orice sector și pentru implementarea angajamentelor importante asumate prin Programul de activitate al Guvernului, Acordul de Asociere RM-UE, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Ori, continuitatea, durabilitatea și impactul tuturor inițiativelor de reformă, care implică resurse umane și financiare considerabile, este incert fără a avea un corp de funcționari motivați și profesioniști, care aplică în activitatea sa procedurile de bună guvernare.
La moment, Republica Moldova asigură realizarea reformei în domeniul administrației publice prin intermediul Strategiei de reformare a administrației pentru perioada 2016-2020, a cărei viziune este că în anul 2020 administrația publică din Republica Moldova va fi eficientă, eficace și responsabilă la toate nivelurile, va servi doar intereselor cetățenilor utilizând eficient resursele financiare și va aplica proceduri transparente și conforme standardelor europene, devenind astfel un catalizator important al dezvoltării continue și durabile a țării.
Datorită faptului că societatea este într-o permanentă schimbare, că a cunoscut o dinamică accentuată, se vede necesitatea reformării administraţiei publice, a modernizării acesteia pentru a corespunde cerinţelor pe care societatea le ridică. Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice este strâns legată, pe lângă alte aspecte, şi de creşterea nivelului de pregătire a funcţionarilor publici care deservesc aceste instituţii publice. Un rol important în acest proces revine reformei funcţiei publice.
Reforma funcţiei publice trebuie să genereze un ansamblu de măsuri pentru crearea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi neutru din punct de vedere politic.
Crearea unui corp de funcţionari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist şi onest va asigura premisele unei transformări reale a administraţiei publice din ţara noastră. Pe plan mondial, tendinţa ultimilor douăzeci de ani este aceea a globalizării şi dezvoltării intense a sistemelor sociale. În acest nou context, statele naţionale sunt puse într-o poziţie cu totul nouă, în care instituţiile şi sistemele administrative trebuie să fie flexibile, pentru a se adaptata acestor transformări. În acest nou cadru geopolitic creat, administraţia publică centrală şi cea locală au devenit factori definitorii în competitivitatea economică a unei ţări sau regiuni economice.
În Republica Moldova s-au întreprins diferite acţiuni în domeniul funcţiei publice, adoptându-se diferite strategii şi schimbându-se în permanenţă cadrul legislativ, se militează pentru formarea continuă a funcţionarilor publici sau managementul funcţiilor publice.
Obiectivul principal al acestui studiu constă în identificarea cadrului în care sfera politică îşi exercită influenţa asupra administraţiei publice şi analiza impactului politizării funcţiei publice asupra diferitelor procese din administraţia publică precum stabilitatea în funcţia publică, recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, etc.
În redactarea lucrării de faţă plecăm de la ipoteza că separarea politicului de administraţie constituie una din constantele modelului democratic de administraţie publică şi care, alături de cealaltă constantă şi anume subordonarea, asigură echilibrul modelului occidental de administraţie democratică.
O analiză critică a administraţiei din Republica Moldova din ultimul deceniu indică o violentă şi agresivă politizare a administraţiei publice practicată până în prezent de diferite partide politice ajunse la putere, agresivitate ce a generat în practică o disoluţie a administraţiei; apariţia în fapt a unei non-administraţii prin pătrunderea unor activişti de partid în posturi ce presupuneau o înaltă calificare şi o substanţială experienţă.
Considerăm că fără o administraţie depolitizată, profesionistă, stabilă şi motivată, progresul nu este posibil.
Bibliografie
1.Alexandru I., Criza administraţiei-teorii şi realităţi. Ed. All Beck, Bucureşti, 2001.
2.Alexandru, I., Politică, administraţie, justiţie, Bucureşti: Editura All Beck, 2004.
3.Iorgovan A. Tratat de drept administrativ, vol.I, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, 624 p.
4.Iovănaş I. Drept administrativ, Ed. Servo Sat, Arad, 1997, 278 p.
5.Ivanoff, I. V., Deontologia funcţiei publice-exerciţiul onest şi patologic al funcţiei publice, Târgovişte: Editura University Press, 2004.
6.Mora, C. şi Ţiclău, T., Introducere în administraţia publică, Cluj-Napoca: Editura Accent, 2009, 205 p.
7.Păunescu M, Managementul public în România, Ed. Polirom, Bucureşti, 2008.
8.Peters, G., Pierre, J., Politicization of the Civil Service in Comparative Perspective, NY, London: Routledge, 2004, 291.
9.Platon M. Conducerea statului. Probleme, căutări, soluţii, Ed. Universul, Chişinău, 2009, 572 p.
10.Preda M. Drept administrativ. Partea generală, ediţie revăzută şi actualizată, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, 395 p.
11.Radu, L., Mora, C., Administraţie publică, Cluj-Napoca: Editura Accent, 2000.
12.Radu, L., Radu, B., Sisteme administrative comparate-suport de curs, Cluj-Napoca, 2011, 157 p.
13.Rusu, M., Funcţionarul public şi corupţia, Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga‟, 2008.
14.Santai I. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, vol. I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2002, 279 p.
15.Stîngu, G., Reforma administraţiei publice în contextul Integrării Europene, Arad: Editura „Vasile Goldiş‟ University Press, 2006, 332 p.
16.Vedinaş V. Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. Manual practic, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002, 656 p.
17.Verginia Vedinaş, Ghencea Flavia, Drept administrativ european comparat, Ed. All Beck, Bucureşti, 2006.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Depolitizarea functiei publice in contextul reformei administratiei publice centrale din Republica Moldova.docx