Cuprins
- CAPITOLUL1. Responsabilitatea Socială Corporativă ..3
- 1.1. Definirea, apariția și evoluția conceptului de responsabilitate socială corporativă (RSC)- ..3
- 1.2. Responsabilitatea socială corporativă - viziune actuală ..7
- 1.3. Responsabilitatea socială corporativă în România ...9
- 1.4. Domenii de intervenție ale responsabilității sociale corporatiste ...12
- CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ- RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A COMPANIEI KAUFLAND ROMÂNIA ..17
- 2.1. Scurt Istoric despre Kaufland ..17
- 2.2. Strategii de implicare în societate. Viziune durabilă 18
- 2.3. Proiecte CSR - Kaufland România ...21 2.4. Strategia Kaufland România pentru Sustenabilitate 2023 32
- Concluzii .37
- Bibliografie .39
Extras din referat
CAPITOLUL 1
Responsabilitatea Socială Corporativă
1.1. Definirea, apariția și evoluția conceptului de responsabilitate socială corporativă (RSC)
Responsabilitatea socială a corporațiilor (în literatura de specialitate abreviată CSR, după forma din limba engleză Corporate Social Responisibility) este un concept care se referă la o prezumtivă datorie pe care companiile (ca actori sociali) ar avea-o față de toate părțile implicate în desfășurarea acțiunilor presupuse de activitatea lor economică. Conceptul se referă la toate categoriile de companii, de la microîntreprinderi până la multinaționale. Prin datorie se înțelege faptul că respectiva companie trebuie să acționeze în conformitate cu obligațiile pe care le are față de părțile implicate și respectând niște principii morale acceptate de-a lungul tradiției.
Responsabilitatea Socială, potrivit ISO 26000: 2010 reprezintă responsabilitatea unei organizații față de impactul deciziilor și activităților sale asupra societății și mediului, prin comportament transparent și etic care contribuie la dezvoltarea durabilă, inclusiv la sănătatea și bunăstarea societății.
Definiția SR pentru IMM-uri folosită în acest studiu se bazează pe interpretările ISO 26000 și UN: -Antreprenoriat Responsabil, ce respectă cerințele legale și normele internaționale aplicabile și care caută să crească contribuția pozitivă pentru toate părțile interesate în același timp cu minimizarea impactului negativ, prin inițiative voluntare dincolo de cerințele legale și contractuale,care sunt proactive și au loc în mod regulat, nu în mod aleatoriu.
Până nu demult, în afaceri a fi responsabil social presupunea a respecta legile. Astăzi, responsabilitatea socială implică mult mai mult, presupunând satisfacerea nenumăratelor așteptări ale grupurilor cointeresate. World Business Council for Soustainable Development descrie responsabilitatea socială corporativă ca reprezentând contribuția adusă de o organizație la dezvoltarea economică pe criterii durabile, fiind fondată pe respectarea reglementărilor și a legislației, altfel spus, „angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economică durabilă conlucrând cu angajații, familiile lor, comunitatea locală și societatea în ansamblul său pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora”. Indiferent de denumire, etica întreprinderilor, conștiință socială
corporatistă, durabilitate, triplu bilanț, filantropie corporatistă, „corporate citizenship”, afaceri comunitare etc., responsabilitatea socială corporativă este un concept care face referire la contribuția pe care orice companie trebuie să o aducă la dezvoltarea societății moderne. Responsabilitatea socială corporativă (CSR) este un model de business ce implică faptul că o companie este răspunzătoare în fața publicului larg pentru acțiunile pe care le desfășoară și care afectează atât societatea, cât și mediul. Asta înseamnă că, înainte de a lua o decizie, liderii trebuie să ia în calcul atât profitul, cât și interesele comunității. Unele dintre acțiunile CSR pe care le poate implementa o companie sunt promovarea egalității și incluziunii la locul de muncă și chiar adoptarea unor politici prietenoase cu mediul înconjurător. Comisia Europeană, definește responsabilitatea socială corporativă ca fiind un fenomen prin care companiile decid în mod voluntar să contribuie la o societate mai bună și un mediu mai curat. Conform definiției date de Comisia Europeană, pentru a fi responsabilă social o companie trebuie să integreze în acțiunile și în strategiile ei problemele sociale și de mediu legate de interacțiunile în care se implică. De aici rezultă că două sunt trăsăturile distinctive ale unui program de responsabilitate corporativă. În primul rând, RSC are un caracter voluntar, implicând responsabilități morale asumate de companii, deasupra celor impuse prin lege. Apoi, RSC presupune crearea de relații pe termen lung și egal profitabile, cu piața și cu mediul social, deci mai mult decât simplul act de filantropie sau donație. Deși necesită costuri, RSC este o strategie de management profitabilă, în măsura în care generează credibilitate și încredere pe termen lung, necesare unei companii în relațiile cu cei de care depinde, respectiv acționarii, partenerii de afaceri, clienții.1
Conceptul de responsabilitate socială corporativă (CSR) a început să ia naștere în anul 1920. Cu toate acestea, din cauza Marii Depresiuni și a celui de-al Doilea Război Mondial, nu a reușit să devină un subiect serios printre liderii de afaceri până în anii '50.
Conceptul de responsabilitate socială corporativă a început să prindă contur în anii '50. CSR s-a regăsit în centrul atenției în 1951, când Frank Abrams, președintele consiliului de administrație pentru Standard Oil din New Jersey, a publicat un articol în Harvard Business Review în care a declarat că aceasta este obligația afacerii: „să conducă afacerile întreprinderii
pentru a menține un echilibru echitabil și funcțional între revendicările diferitelor grupuri direct interesate, un echilibru armonios între acționari, angajați, clienți și publicul larg”.2
În 1953, Howard Bowen a definit CSR ca fiind obligațiile oamenilor de afaceri de a-și urmări politicile, de a lua deciziile lor sau de a-și urmări liniile de acțiune care sunt de dorit în ceea ce privește obiectivele și valorile societății. El a susținut că oamenii de afaceri sunt responsabili pentru consecințele acțiunilor lor într-o sferă ceva mai extinsă decât performanța financiară corporativă, indicând existența și importanța performanței sociale corporative.3
Bibliografie
1. Strategia Națională de Promovare a Responsabilității Sociale 2011 - 2016;
2. Veronica Ioana Ilies (Lumperdean), “Relații Publice și Responsabilitatea Socială Corporativă: teorie și acțiune socială”, 2011;
3. Catalina Silvia (Crisan) Mitra, “Contribuția anstreprenoriatului social și Responsabilității Sociale Corporative la rezolvarea problemelor sociale în comunitate”, Studiu de cercetare, 2011;
4. Irina-Eugenia Iamandi,“Responsabilitatea Socială Corporativă și performanța companiilor multinaționale în România”, Studiu de cercetare, Academia de Studii Economice, 2008;
5. Analiza situațională și recenzie a practicilor actuale de Responsibilitate Socială (Corporativă) în România în cadrul proiectului „Întărirea capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale - RSC” Proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, noiembrie 2011;
6. Crăciun Dan (2005), Etica în afaceri. O scurtă introducere, ASE: București;
7. Oprea Luminița (2005), Responsabilitate socială corporatistă, Tritonic: București;
8. Popescu A. Ion, Bondrea A. Aurelian, Constantinescu I. Mădălina. (2005), Dezvoltarea Durabilă, o perspectivă românească, Editura Economică, București;
9. Vasile Cristina Mioara (2009), Autoritatea managerială și un nou model de guvernanță corporativă, Ed. ASE, București;
Website-uri:
Kaufland România, https://despre.kaufland.ro,
Kaufland România, https://www.kaufland.ro
https://www.csr-romania.ro/
https://www.bursa.ro/
https://stratos.ro/csr
https://green.start-up.ro/ro/responsabilitatea-sociala-corporativa-ce-este-si-cum-poate-ajuta-companiile/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Responsabilitatea sociala corporativa in cadrul companiei Kaufland Romania.pdf