Trăsăturile caracteristice ale dreptului administrativ

1. Dreptul Administrativ

1.1.Dfiniție

O ramură a dreptului public care reglementează concret sau cu valoare de principiu relațiile sociale din sfera administraței pubice, precum și pe cele de natură conflictuală dintre autoritățile publice sau structurile private, învestite cu autoritate publică, pe de o parte și cei vătămați în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorități, pe de altă parte

1.2. Nevoia de drept

Când statele erau încă tinere în ce tot ce înseamnă drept, precum îl vedem noi astăzi în toată complexitatea și finețea s-a, nevoia de creare a unor reglementări bine definite era arzătoare și un lucru necesar dezvoltării ca și societatea, ca un întreg. La începutul formării statului a apărut și „nevoia de a se desfășura activității de natură administrativă care în decursul timpului, au fost reglemetate prin norme generatoare de obligații pentru toți cei care desfășurau astfel de activități. Astfel de norme nu erau suficient de bine conturate, nu se constituiau într-o categorie distinctă de celelalte norme juridice, împreună asigurau buna organizare și funcționarea a statului și a structurilor sale organizatorice”. Primele menționării sau cel puțin idea de drept administrativ, a fost cu Constituția Statelor Unite ale Americii (1787) și în cea franceză (1791, după revoluția din 1789) a principiului separațiunilor puterilor în stat. În România apariția dreptului administrativ s-a făcut prin adoptarea regulamentelor organice (1831-1832), putem vorbi și de un cod administrativ în 1855 sub domnia lui Ghica și anterior apariției și dezvoltării statale a existat administrația publică, dar activitatea desfășurată de acestea nu putea fi caracterizată ca aparținând dreptului administrativ, cel care formează obiectul de studiu al științei dreptului administrativ.

2. Drept administrativ. Noțiune

Pentru a defini noțiunea de drept administrativ, va trebui să menționăm că normele de drept ce alcătuiesc acest regulament reglementează

- Organizarea și atribuțiile organelor administratei publice care este alcătuită din administrația publică centrală și ce-a locală

- Raporturile juridice dintre administrație publică, precum și dintre aceste organe și particulari (persoane fizice sau juridice)

„Intr-o opinie s-a susținut că plecând de la faptul că activitatea organelor de stat, altele decât cele legislative și cele judecătorești, se exercită de organele administrative, se arată că dreptul administrativ se definește în consecință, ca un ansamblu de regulii care

1. Determină formarea, recrutarea și statutul acestor organe și persoanelor ce le compun;

2. Determină puterile lor;

3. Determina, complementar, limitele acestor puteri;

4. Sancțiunile deplasări acestor puteri, de asemenea și greșelile comise în exercitarea lor”

Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului public roman care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementează organizarea și activitatea organelor de stat înființate pentru realizarea puterii executive, raporturile dintre aceste organe și particulari, precum și răspunderea și sancțiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme

Din definiția dată desprindem că dreptul administrativ este

a) O ramură a dreptului public roman

b) O totalitate de norme juridice de aceeași natură

c) Acea ramură de drept care reglementează

-organizarea organelor administraței publice

-activitatea acestor organe

-raporturile juridice dintre aceste organe

-raporturile juridice dintre aceste organe și particulari

-răspunderea juridică și sancțiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme

2.1. Obiectul dreptului administrativ

În literatura juridică s-au conturat trei mari curente privind dreptul administrativ

1) Cel care promovează teza “unicității” potrivit căreia administrației publice îi este aplicabilă o singură ramură de drept, dreptul administrativ

2) Cel de-al doilea curent este cel al “pluralității” potrivit căruia administrația publică îi sunt aplicabile două categorii de norme juridice

a) Norme ale dreptului public

b) Norme ale dreptului privat. Acestea din urmă, în funcție de autori, sunt privite ca având aceeași importanță sau, după caz, o semnificație mai redusă, fiind „conduse” normele dreptului administrativ. În mod logic, atâta vreme cât prin administrația publică înțelegem, în final, o activitate în regim de putere publică, nu este de conceput că normele dreptului public care conturează acest regim să nu dea „impulsuri” pentru conținutul și sfera rezervată reglementării normelor de drept privat, garantând, totodată executarea actelor de drept privat

3) În fine, remarcăm și opinia potrivit căreia, dreptul administrativ se aplică nu numai administrației publice, ci și activităților de natură administrativă realizate de alte organe de stat