Asigurări mixte de viață

Argument

Istoria asigurărilor in România, a început să fie scrisă anterior anului 1871, prin manifestări ale protecţiei pe baze mutuale, ce au apârut in Transilvania încă din secolul al XIV-lea. În anul 1744 a apărut la Braşov, Casa de Incendiu, organizată prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale. În anul 1848 ia fiinţă Institutul General de Pensii, organizaţie ce îşi face apariţia tot la Braşov, ca asociaţie mutuala care asigură membrilor o pensie anuală.

După tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au apărut in Bucureşti, la Iaşi şi în porturile dunarene, reprezentante ale unor companii străine din Austria, Italia, Anglia si Ungaria. Aceste reprezentante practicau asigurări de transport, de incendiu si asigurări de viaţă.

Pe lânga toate bunurile deţinute, viaţa şi sănătatea unui individ, integritatea lui fizică, capacitatea de muncă sunt bunurile cele mai de preţ si pot fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, ducând la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi şi deci a obţinerii unui venit. Necesitatea încheierii unei asigurări de viaţă provine dintr-o nevoie absolută a fiecăruia, de a oferi protecţia financiară a familiei, a dependenţilor sau a celor apropiaţi în cazul decesului, în paralel cu alte avantaje pe care asiguratorii le pot oferi: economisire, pensie, investiţii.

Dintotdeauna vieţile oamenilor au fost ameninţate de cele mai variate şi distructive forţe ale naturii, trăsnetele, incendiile, furtunile, inundaţiile, seismele şi erupţiile vulcanice provocând moartea, accidentarea sau îmbolnăvirea oamenilor. Perfecţionarea continuă a tehnicii şi tehnologiilor, organizarea de întreprinderi care concentrează mii de salariaţi, crearea de aglomerări urbane care numără sute de mii şi milioane de locuitori, sporirea parcului mijloacelor de transport şi a vitezei cu care acestea circulă, folosirea energiei atomice în diverse scopuri etc, toate acestea au dus la sporirea numărului accidentelor de muncă şi de circulaţie, al incendiilor şi exploziilor.

Oamenii nu au stat însa pasivi în faţa vitregiilor naturii şi au căutat să se apere, să prevadă, să prevină şi să micşoreze efectele acestor evenimente dar, în cazul acoperirii riscului de deces sau de invaliditate permanentă, modalitatea cea mai sigură şi cea mai eficientă este încheierea unei asigurări de viaţă.

Pe lângă aceste cauze de natură externă, ponderea cea mai mare între cauzele decesului o au bolile. Ţinând cont de aspectele prezentate anterior şi de situatia economică instabilă existentă în România, încheierea unei asigurări care să acopere riscul de deces este o problemă la care ar trebui să se gândească orice persoană, pentru a nu crea un dezechilibru în situaţia financiară a urmaşilor dependenţi.

Populaţia “vârstei a treia”, în continuă creştere numerică, este o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice faţă de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităţilor populaţiei vârstnice pentru un trai decent, trebuie să acopere o gamă largă de preocupări, nu numai în plan economic, dar şi social şi psihosocial.

De aceea acest proces de îmbătrânire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a întreţine partea inactivă a populaţiei şi astfel devine un lucru esenţial încheierea unei asigurări de viaţă care să ofere atât protecţia financiară a urmaşilor în caz de deces, cât şi asigurarea unui trai liniştit la vârsta pensionării.

Asigurările nu reduc numărul riscurilor, dar oamenii sunt mai bine pregătiţi să le fayă faţp. Existenţa asigurărilor fac posibilă repararea clădirilor, maşinilor, înlocuirea anumitor bunuri într-un timp ce ţine de procurarea materialelor si de executarea repararţiilor şi nu de lipsa resurselor necesare.

Asigurarea este o formă de protecţie bazată pe un contract, prin care o persoană fizică sau juridică care se va numi asigurat, cedează anumite riscuri unei persoane juridice – asigurator, plătind asigurătorului o sumă de bani numită primă de asigurare. Indiferent cât de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, exemplul cel mai bun ar fi probabil natura. Riscurile acestea vor exista întotdeauna. Dar mai sunt şi altele, in legătură cu sănătatea, cu activitatea profesională, şi, in cazul firmelor, riscuri privind mărfurile cu activele companiei. De aceea este foarte bine să încercăm să transferăm riscurile asupra altcuiva.

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA GENERALĂ A GRUPULUI “GRAWE”

Grazer Wechselseitige Versicherung (Grawe) este unul dintre marile concerne financiare din Austria

Prin achiziţionarea participaţiunilor la bănci şi firme de investiţii, şi a unor firme din domeniul imobiliar şi de leasing, Grawe devine una dintre cele mai mari firme de asigurări din Austria. Astăzi, domeniul de activitate al societăţii Grawe acoperă, cu excepţia asigurărilor de sănătate, întreaga plajă a asigurărilor: de accident, de viaţă/pensie, de locuinţă, de credite, agricole, de răspundere împotriva riscurilor financiare.

Gândim în perspectivă, iată motivul prezenţei noastre pe plan internaţional. Acest tip de gândire a determinat dezvoltarea companiei GRAWE, de la nivelul societăţii mutuale pentru asigurare împotriva incendiilor - aşa cum a fost creată în anul 1828, la nivelul unei prezenţe puternice şi respectabile în întreg spaţiul central şi est-european. Extinderea rapidă şi sigură, de anvergură, a făcut posibilă transformarea noastră într-o corporaţie solidă cu operaţiuni în toată Europa. La începutul anilor '90, Grawe începe să pătrundă pe piaţa est-europeană a asigurărilor, fiind prezentă azi în Slovenia, Croaţia, Ungaria, Serbia, Bosnia, Bulgaria, Ucraina, Banja Luka, Muntenegru, Republica Moldova şi România.