Forme și Fonduri de Protecție a Oamenilor Împotriva Calamităților Naturale și Accidentelor

“New York-ul nu este opera oamenilor,ci a asigurătorilor;fără asigurări,n-ar

exista zgârie-nori,deoarece nici un muncitor n-ar accepta să lucreze la o asemenea înălţime,riscând să facă plonjon mortal şi să-şi lase familia in mizerie;fără asigurări ,nici un capitalist n-ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri,pe care un singur muc de ţigară le-ar putea transforma în scrum;fără asigurări,nimeni n-ar circula cu automobilul pe străzi.

Chiar cu un Ford, un bun şofer este conştient de faptul că în fiecare clipă riscă să dea este un pieton.”

Henri Ford

Producţia constituie condiţia esenţială a existenţei societăţii omeneşti. Pentru a putea trăi, omul trebuie să producă neîncetat, să creeze bunuri materiale. În procesul muncii, omul foloseşte unelte de muncă şi acţionează asupra naturii,asupra obiectelor muncii. Între om şi natură se stabileşte astfel un contact permanent, se creează raporturi de intercondiţionare. Omul nu se adaptează în mod pasiv la condiţiile existente în natură, ci caută să supună natura înconjurătoare, să o modifice potrivit nevoiilor vieţii sale.

Cu timpul, omul a reuşit să patrundă tot mai adânc în tainele naturii, să descopere legile obiective care o guvernează, să folosească în interesul său forţele şi resursele naturii. Până a ajuns la gradul de cunoaştere de astăzi, el a trebuit să ducă o luptă continuă cu natura pentru a o supune, pentru a-i înfrânge forţele distructive. De altfel şi astăzi continuă să existe anumite contradicţii între om şi natură, care fac ca forţele stihinice ale acesteia să pericliteze uneori mersul normal al procesului de producţie.

Producerea unor fenomene sau evenimente poate să provoace pierderi materiale, să stânjenească activitatea economică, să pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a oamenilor. Pe scurt, omul este supus unor pericole multiple şi variate, cauzate de forţele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori sociali ori social-economici.

Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube şi de aceea el trebuie să le cunoască pentru a se pune la adăpost de efectele lor , pentru a putea acţiona împotriva lor.

Forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice ,printre care se număra: seceta, îngheţul, ploile torenţiale, grindina, uraganele, inundaţiile, cutremure, incendii, prăbuşiri şi alunecări de teren ş.a. O multitudine de cauze naturale provoacă decese, boli şi îmbătrânire la oameni, afectează evoluţia plantelor ori pun în pericol viaţa animalelor.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii face posibilă creşterea rapidă a producţiei , uşurarea muncii, progresul social, dar în anumite împrejurări, ea poate provoca accidente care să avarieze sau să distrugă complet anumite mijloace de producţie şi bunuri de consum ori să afecteze capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor. Astfel, defecţiunile ivite în funcţionarea maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor provoacă explozii, incendii, electrocutări, asfixieri, arsuri etc.; dezvolatrea traficului rutier, feroviar, aerian şi maritim măreşte pericolele circulaţiei; folosirea energiei atomice în scopuri militare , precum sş scăparea acesteia de sub control în urma unor accidente în centralele atomoelectrice pot provoca imense pagube prin contaminarea radioactivă a oamenilor, a plantelor şi a celorlaltor vieţuitoare, ca şi prin distrugerea bunurilor materiale.

Omul, prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte uneori atribuţiile ce-i revin în activitatea economică sau prin comporatea sa reprobabilă în societate, poate să provoace pierderi semenilor săi. Este vorba de nepricepere în folosirea tehnicii , neglijenţă în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ori a celor gospodăreşti, nerespectarea regulilor privind protecţia şi securitatea muncii, savârşirea de acţiuni delictuale ( furt, spargere, jaf, crima etc.)

Anumiţi factori social-economici pot, de asemenea, provoca fenomene cu efecte negative asupra desfăşurării neîntrerupte a activităţii economice. Din această categorie fac parte crizele economice , şomajul, inflaţia, conjunctura economică nefavorabilă.

Din simpla enumerare a cauzelor care generează pericole şi care nu are un caracter exhaustiv, rezultă că unele sunt independente de voinţa omului, adică au un caracter obiectiv, în timp ce altele, legate de comportarea omului, poartă un caracter subiectiv.

Pentru preîntampinarea evenimentelor generatoare de pagube ( denumite riscuri) oamenii apelează la mai multe căi sau forme de protecţie.