BERD - învestitor instituțional în România

1.GENERALITATI DESPRE BERD

Înfiinţată în 1991, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) foloseşte investiţiile pentru a susţine dezvoltarea economiei de piaţă şi a democraţiei în 27 de ţări, din Europa Centrală pâna în Asia Centrală.

BERD este deţinută de 61 de ţări şi de două instituţii interguvernamentale (Comunitatea Europeana si Banca Europeana de Investitii)

Cu toate că acţionarii săi aparţin sectorului de stat, BERD investeşte mai ales în sectorul privat, de regulă împreună cu alţi parteneri comerciali.

BERD oferă finanţări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale şi comerciale, adresându-se atât noilor iniţiative cât şi companiilor deja existente. De asemenea, colaborează şi cu societăţi din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora, restructurarea întreprinderilor de stat şi îmbunătăţirea serviciilor municipale sau comunale.

Mandatul BERD stipulează că aceasta trebuie să colaboreze numai cu ţări care respectă principiile democratice. Acordul de infiinţare a BERD impune promovarea dezvoltării durabile şi ecologice ca parte integrantă a tuturor activitaţilor sale.

Erik Berglof este economist-şef al BERD.

1.1.Condiţii de acordare a finanţării BERD

Finanţările BERD pentru proiecte aparţinând sectorului privat fluctuează între €5 milioane şi €250 milioane, sub formă de împrumuturi sau de participaţii la capitalul social. Cifra medie a investiţiilor BERD este de €25 milioane.

Proiectele de proporţii mai mici pot fi finanţate prin intermediari financiari sau prin programe speciale care se adreseaza investiţiilor de dimensiuni reduse în ţările mai puţin dezvoltate.

1.1.1.Criterii

Pentru a fi admisibil pentru o finanţare, proiectul trebuie să satisfacă urmatoarele condiţii:

- să fie situat într-una din ţările în care BERD operează

- să aibă bune perspective comerciale

- să aibă un aport de capital în numerar sau în natura din partea sponsorului proiectului

- să fie util pentru economia locală şi pentru dezvoltarea sectorului privat

- să satisfacă criteriile financiare şi ecologice existente.

1.1.2.Structura proiectelor

BERD adaptează fiecare proiect în funcţie de nevoile clienţilor şi de situaţia specifică a ţării, regiunii şi sectorului în cauză. De regulă BERD finanţează maxim 35 la sută din costul total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen lung a societaţii responsabile de realizarea proiectului. Sponsorii trebuie sa contribuie cu un aport de capital semnificativ, cel puţin egal cu investiţia BERD.

Este de asemenea necesară asigurarea unor surse suplimentare de finanţare, din partea sponsorilor, a altor co-finanţatori sau obţinute prin intermediul programului de împrumut sindicalizat oferit de BERD.

1.2.Sectoare sprijinite

Finanţările BERD acoperă marea majoritate a sectoarelor economice.

Câteva exemple:

- întreprinderile agricole

- eficientizarea energetică

- instituţiile financiare

- sectorul de producţie

- infrastructurile municipale sau comunale şi infrastructurile de mediu

- resursele naturale

- energia

- turismul

- telecomunicaţiile, tehnologia informaţiei şi mass-media

- transportul.

1.3.Organizare

Principalul său organism de conducere este Consiliul guvernatorilor, format dintr-un reprezentant - de regulă ministrul de finanţe - pentru fiecare stat membru. Consiliul guvernatorilor deleagă majoritatea atribuţiilor de conducere Consiliului directorilor, care stabileşte orientarea strategică a BERD. Consiliul guvernatorilor alege un preşedinte al băncii, care este reprezentantul legal al acesteia. Preşedintele are sarcina de a administra activitatea BERD sub îndrumarea Consiliului directorilor.

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este Thomas Morow.

2.ORIENTARI STRATEGICE BERD ASUPRA ROMANIEI

2.1. Prioritatile Bancii pentru perioada strategiei

Romania a luat startul in procesul de tranzitie plecand de la una dintre cele mai dificile

situatii ale unei tari in tranzitie, si progresele inregistrate de la acea data au fost

remarcabile in multe privinte, culminand prin aderarea tarii la Uniunea Europeana in

ianuarie, 2007. Cu toate acestea, dupa cum s-a aratat mai sus, Romania se confrunta cu o

serie de provocari post-aderare legate de cea de “a treia faza" si cea mai dificila a

procesului de tranzitie. Banca este pregatita sa ajute Romania sa faca fata acestor

provocari. Banca a identificat si se va axa pe urmatoarele prioritati cheie in perioada

urmatoare a strategiei sale.