Operațiunile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în România

1.BERD

1.1.Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare-noţiuni introductive

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare(BERD) a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 27 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală. Banca este deţinută de 60 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii). Scopul instituţiei este de a asista statele din Europa Centrală şi Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piaţă. De asemenea, mandatul atribuit BERD la înfiinţare stipulează faptul că instituţia va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice.

Ţările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herţgovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Georgia, Kazakhstan, Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

Capital: BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 2 mld. euro, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federaţia Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii - 600 mil. euro, etc. Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată şi de calificativul acordat de principalele agenţii internaţionale de rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la Moody's.

BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative, pe lângă propriile finanţări. În 2006, BERD şi-a asumat angajamente financiare în ţările central şi est-europene totalizând 550 milioane EUR, în descreştere faţă de 700 milioane EUR în anul 2005 şi 1.600 milioane în 2004.

Deşi acţionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeşte în principal în întreprinderi private (minim 60% din valoarea operaţiunilor dintr-un anumit stat), de obicei împreună cu parteneri comerciali. BERD are atributele unei bănci care facilitează restructurarea, inclusiv financiară, premergătoare privatizării unor mari unităţi din ţările în tranziţie. Pentru împrumuturile adresate sectorului de stat utilizează garanţii guvernamentale, iar dobânda este la nivelul pieţei. 30% din resursele BERD sunt adresate dezvoltării sectorului financiar şi a celui nebancar, precum şi îmbunătăţirii serviciilor municipale.

Forul cel mai înalt de decizie în cadrul Băncii este Consiliului Guvernatorilor în cadrul căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, care este de obicei Ministrul de Finanţe. Consiliul Guvernatorilor delegă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil de direcţia strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor şi este reprezentantul legal al BERD. În prezent, preşedintele BERD este Thomas Mirrow (cetăţean german), instalat oficial în funcţie pe 3 iulie 2008.

În 18-19 mai 2008 a avut loc, la Kiev, reuniunea anuala a Guvernatorilor BERD, ocazie cu care a fost decisă modalitatea de alocare a profitului net obţinut in 2007 (1,08 mld euro) prin repartizarea a 830 milioane euro în contul de rezervă strategică (disponibili pentru operaţiuni viitoare), iar restul (250 milioane euro) pentru alte operaţiuni (asistenţă tehnică, securitate nucleară, etc.). Discuţia privind viitorul instituţiei a rămas încă deschisă.

Ca răspuns la criza financiară globală, BERD îşi propune să investească până la 7 miliarde de euro în 2009, în statele de operaţiuni, o sumă cu 20% mai mare faţă de anul 2008.

Actionari BERD:

- UE -51%

- Tări beneficiare - 13,45%

- Alte tări europene - 11,37%

- Tări ne-europene - 24,16%

1.2.Scopul şi funcţiile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

În vederea realizării scopului său de a sprijini tranziţia la economia de piaţă din centrul şi estul Europei,Banca pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare asistă ţările în implementarea reformelor economice structurale şi sectoriale,respectiv,demonopolizarea,descentralizarea şi privatizarea,prin următoarele măsuri :

-promovarea prin intermediul investitorilor privaţi şi a altor investitori a creării,îmbunătăţirii şi extinderii sectorului privat productic şi îndeosebi a întreprinderilor mici şi mijlocii;

-mobilizarea capitalurilor interne şi externe şi îmbunătăţirea managementului pentru realizarea investiţiilor;