Extras din referat
Cum auzim?
Urechea este impartita in trei parti: urechea externa, madie si interna. De urechea externa apartine pavilionul (sau conchia auriculara), singura componenta vizibila, precum si conductul auditiv extern.
Partea vizibila a urechi numita pavilionul urechi, capteaza undele sonore din aer asemeni unei antene parabolice si le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioara. Undele sonore captate de urechea exterioara trecand prin canalul auditiv exterior pun in miscare membrana timpanica aflata pe intrarea urechii medii.
Urechea madie reprezinta cam a opta parte din urechea externa, fiind de fapt o mica cavitate ,,sapata’’ in oasele craniului. Este delimitata spre exterior de membrana timpanica, dar printr-un conduct subtire, numit trompa lui Eustache, comunica si cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea externa corespunde cu presiunea din urechea medie. Daca presiunea atmusferica se modifica brusc, urechea se adapteaza in scurt timp la schimbare, dar pana atunci este posibil sa ,,pocneasca’’.
In cavitatea urechii medii se gasesc trei oscioare, asa-numitele oscioare auditive. Fiecare dintre ele are o forma caracteristica: unul este ciocanasul (malleus), celalalt nicovala (incus), iar al treilea scarita (stapes). Vibratiile membranei timpanice se transmit mai intâi la ciocanas, apoi la nicovala si scarita, iar de acolo la fereastra ovala, situate la limita dintre urechea medie si cea interna.
In urechea interna cochlea (sau melcul) transforma vibratiile in impulsuri electrice care sunt transmise la creier, avand totodata un rol important in mentinerea echilibrului. Legatura dintre urechea interna si creier este realizata prin intermediul nervului auditiv care la nivelul melcului trimite mai multe prelungiri. Cele trei conducte semicirculare umplute cu un lichid, respective cavitatea numita vestibulum, care este compartimentata in sacula si utricula, sunt de fapt organelle echilibrului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Auzul - Statistica.gif
- Auzul.doc