Dezastrul de la Bophal

Dezastrul de la Bhopal a avut loc in data de 3 decembrie 1984, in inima orasului Bhopal din India. Dezastrul a fost cauzat de eliberarea accidentala a 40 de tone de izocianat de metil MIC gazos de la fabrica de pesticide Union Carbide India.(Comisia Internationala de medicina din Bhopal a fost desemnata in anul 1993 sa se ocupe de acest caz).

BBC a estimat in prima instanta 3000 de morti initial si cel putin 15000 morti in urma bolilor ce au aparut. Greenpeace estimeaza la peste 20000 de victime in total. Bhopal este adesea citat ca cel mai mare dezastru industrial din lume.

In dimineata zilei de 3 decembrie 1984, un rezervor cu 43 de tone de MIC s-a supraincalzit si a eliberat un compus gazos de MIC care este mai greu decat aerul care s-a imprastiat pe strazile din apropriere. Sistemul de transport din oras a fost paralizat si multi oameni s-au calcat in picioare incercand sa scape.

Conform surselor medicale din Bhopal, aproximativ 500000 de persoane au fost expuse chimicalelor periculoase. Aproximativ 20000 de persoane au murit pana acum, in medie o persoana pe zi moare din cauza efectelor. Peste 120000 continua sa sufere de pe urma efectelor dezastrului cum ar fi: dificultate de respiratie, cancer, efecte congentitale majore, orbire, complicatii ginecologice si alte probleme asemanatoare. Autoritatile estemeaza ca aproximativ 50000 de oameni nu mai pot lucra datorita bolilor.

Union Carbide afirma pe situl lor oficial ca au murit aproximativ 3800 de oameni, 40 au dizabilitati permanente si 2800 au „dizabilitati partiale”.Campania Internationala pentru Justitie din Bhopal, afirma ca aceste numere deriva din declaratia depuse la Curtea suprema Indiana din 12 iulie 1990. Aceasta declaratie se pare ca se baza pe numai 15% din evaluarile medicale.Curtea suprema Indiana a aflat in 1991 ca 495000 de oameni au fost declarati raniti(22 000 cu disabilitati permanente, 3000 cu disabilitati serioase si 8500 cu dizabilitati temporare). Chiar si astazi conform campaniei evaluarile continua: 15000 morti 560 000 de raniti au fost recunoscute.

Majoritatea deceselor si a afectiunilor serioase au survenit in urma edemului pulmonar, insa gazul cauzeaza o mare varietate de boli. Semnele si simptomele expunerii la izocianat de metil in mod normal includ tuse dispnee, dureri la nivelul pieptului, edemul ploapei si inconstienta. Aceste efecte pot progresa in urmatoarele 24-72 de ore astfel apar leziuni pulmonare acute, infarct si moarte. Fatorita reactilor care se presupun ca au avut loc in rezervor si in atmosfera inconjuratoare se crede ca pe langa MIC, fosgenul si cianura de hidrogen impreuna cu alte gaze otravitoare au jucat un rol important in acest dezastru.

Informatiile despre amestecul exact de substante nu a fost furnizate de catre companie, insa sangele si organele unor victime aveau culoarea rosu inchis, culoare caracteristica in inoxicatile acute cu cianura.O serie de studii facute la 5 ani dupa dezastru au aratat ca multi dintre supravietuitori inca sufereau de una sau mai multe dintre urmatoarele afectiuni:Orbire partiala sau completa, probleme respiratorii persistente, tulburari gastro-intestinale, sistem imunitar slabit, probleme menstruale,avorturi spontane, copii cu defecte genetice. In plus investigatile efectuate de BBC in noiembrie 2004 au confirmat ca apa de baut este inca contaminata si nivelul poluarii ei este de 500 de ori mai mare decat admis. La fel si locul fostei fabrici si fostele locuri unde fabrica isi deversa deseurile unde exista mercur de concentratie de la 20000 la 6 milioane de ori mai mare decat cea admisa, plumb,1,3,5 triclorbenzen,diclor metan si cloroform, metale grele, organoclorine, triclor etan in concentratii de 50 de ori mai mari decat limita admisa

Fabrica Union Carbide a fost deschisa in anul 1969 si incepand din 1979 a inceput sa produca carbaryl. MIC este un agent intermediar in prducerea de carbaryl.

Accidentul a fost cauzat de introcerea apei in rezervorul de MIC, datorita unei crapaturi in placile de hidroizolatie si scurgerea apei de la o valva al unui rezervor de apa din apropiere. Reactia dintre apa si MIC a rezultat o crestere majora a lichidului din interior (mai mult de 200°C). Datorita presiunii rezervorul a explodat eliberand gazul toxic

Mai multe cauze au contribuit la explozia si intensitatea dezastrului.

- Pentru a preveni o catastrofa autoritatile au incercat si au esuat sa convinga conducerea fabricii sa o mute departe de zone dens populate. Carbide au explicat refuzul lor prin faptul ca sunt cheltuieli prea mari necesare mutarii fabricii.

- Union Carbide produceau inainte pesticidul lor fara MIC, insa din 1979 l-au inceput sa-l foloseasca deoarece era mult mai ieftin.Alti producatori precum Bayer produceau acest insecticid fara MIC chiar daca le cauza mari cheltuieli.

- La inceputul anilor 80 cererea pentru pesticide a scazut, astfel ca fabrica lucra in pierdere, ceea ce a dus incepand din 1982 la masuri de reducere a costurilor. Aceste masuri au afectat 2 arii de muncitori si conditiile lor, deasemenea echipamentul si normele de securitate din fabrica.

In momentul exploziei alarma auditiva externa care ii avertiza pe cetateni s-a declansat insa a fost in scurt tip oprita pentru a nu cauza panica. De aceea multi au continuat sa doarma, si cei care s-au trezit au presupus ca ptroblema s-a rezolvat .

Doctorii si spitalele nu au fost informati care sunt metodele de tratament in cazul inhalarii MIC gazos. Lor li s-a spus sa le administreze medicamente impotriva tusei si picaturi de ochi.

Rapoarte emise cu cateva luni inaintea accidentului au mentionat posibilitatea aparitiei unui astfel de accident,experti americani care au vizitat fabrica dupa 1981 au avertizat ca poat aparea probleme cu rezervoarele de MIC,autoritatile au avertizat de mai multe ori fabrica pentru rezolvarea problemelor insa toate acestea au fost ignorate de conducere.

Incepand din 1981 au aparut probleme datorita inhalarii de MIC.5 muncitori au fost spitalizati, un angajat a fost omorat dupa o scurgere de fosgen.

Anterior accidentului o scurgere de MIC a afectat populatia. Campania Internationala din Bhopal a sugerat ca deoarece scurgerile erau atat de frecvente, oprirea sirenei devenise o rutina.

Acum detinuta de Dow Chemical Company, Union Carbide neaga toate acuzatiile si sustine ca accidentul este din cauza unui sabotaj.

Dupa incident Carbide a pus la dispozitia primului ministru indian 2 milioane de dolari. Corporatia a infintat fondul pentru ajutorarea angajatiilor care a strans mai mult de 5 milioane $ pentru ajutor imediat.

Compania a construit un spital cu 100 milioane $.In 1988 Carbide a fost obligata sa plateasca 470 milioane dolari pentru victime.Conform cifrelor oficiale pana la sfarsitul anului 2003 au fost despagubiti 560 000 de oameni .