Ulei esențial de anason

1.Scurt istoric

Uleiurile esențiale sunt lichide aromatice și volatile obținute din material vegetal, inclusiv flori, rădăcini, coajă, frunze, semințe, fructele, lemnul și plantele întregi. De-a lungul istoriei, aceste uleiuri au fost privite cu mare interes, deși multe dintre utilizările lor s-au pierdut cu timpul, este în general acceptat faptul că oamenii au extras uleiurile esențiale din plantele aromatice înca de la inceputul omenirii.

Aplicațiile uleiurilor esențiale sunt variate și nu includ utilizarea lor numai în gătit pentru a spori beneficiile gustului și sănatatea alimentelor, dar și aplicarea lor în fabricarea de parfumuri și cosmetice. Uleiurile esențiale au aspect lucios, insolubile in apă, solubile în alcool și solvenți organici. Au mirosul substanțelor volatile pe care le conțin, care dau parfumul caracteristic.

Principalele metode de extracție sunt:

- Distilarea, constă în transformarea unei substanțe lichide în vapori și apoi condensarea acestor vapori cu ajutorul unui dispozitiv de răcire potrivit. Separarea și purificarea lichidelor prin distilare se bazează pe diferența de volatilitate a diferitelor lichide din amestec, adică a punctelor de fierbere diferite.

- Presarea, este principala metodă folosită pentru a extrage uleiurile esențiale din coji și fructe (portocale, lămâi, etc). Cojile sunt presate la rece sau cald după caz pentru a separa materia solidă de cea lichidă care conține uleiul dorit.

- Extracția cu solvenți, se folosește când plantele au un conținut mic de uleiuri volatile sau când uleiurile își schimbă compoziția chimică dacă sunt încălzite. Cei mai utilizați solvenți sunt eterul de petrol (pentru flori), benzină (pentru obținerea rășinilor), alcoolul etilic și grăsimi.

Una dintre cele mai importante specii de plante din care se poate extrage ulei esențial de anason este Pimpinella anisum, cunoscut sub numele de anason. Aceasta este una dintre cele mai vechi specii folosite de oameni pentru a obține uleiul de anason. A fost cultivată din timpuri străvechi, inițial în Egipt și mai târziu în Grecia, Roma și Orientul Mijlociu. Uleiul esențial de anason se extrage, de obicei, din fructele coapte uscate prin distilarea apei, dar poate, de asemenea să fie obținut prin extracție cu fluid supercritic. Acesta este în principal constituit din anetol, o substanță aromatică care apare ca și compus majoritar al uleiului, 80% din ulei. Alte substanțe, cum ar fi metil chavicol, himacalen, linalol și α-terpineol, sunt, de asemenea, găsite ca constituenți importanți ai acestui ulei.

Anasonul și uleiul esențial de anason sunt materii brute, importante din industria alimentară care au aplicații într-o gamă largă de domenii. Anasonul poate fi folosit ca agent de aromatizare, antioxidant și conservant în multe produse, cum ar fi bomboane, dulciuri și băuturi. Mai mult, poate fi utilizat în timpul recoltării, ambalării și în practicile agriculturii integrative de combatere a dăunătorilor.

Uleiul de anason este utilizat și pentru fabricarea de produse parfumate sau parfumuri, principalele produse comercializate obținute cu ajutorul uleiul de anason sunt bețișoarele parfumate utilizate pentru relaxare, uleiul de anason fiind utilizat încă din timpurile medicinei chineze pentru cure relaxare și eliberare a stresului, și parfumurile cu tentă mediteraneană, acesta fiind folosit împreună cu coriandru, lavandă, neroli, portocală, petitgrain, mandarină, lemn de cedru și lemn de trandafir în nenumărate produse ale marilor producători de parfumuri și produse cosmetice