Valorificarea Materialelor Plastice Secundare Provenite din Obiecte Uzate

Deoarece gama şi domeniile de utilizare ale produselor realizate din materiale plastice sunt extrem de variate (tabelul 1), prin pierderea valorii de întrebuinţare, la scoaterea din uz, după o durată de viaţă mai lungă sau mai scurtă (tabelul 2) acestea se transformă într-o mare varietate de materiale plastice secundare.

Pierderea valorii de utilizare nu înseamnă transformarea produselor din materiale plastuce în materiale inutilizabile ci constituirea acestora în resurse cu însemnată valoare economică, ceea ce a impus punerea la punct şi transpunerea în practica industrială a numeroaselor procedee de valorificare.

Tabelul 1. Tipuri de produse realizate din polimerii de mare tonaj

Materialul plastic având la bază: Produse

PVC Ţevi, tuburi, profile, covor PVC cu sau fără suport textil, folii plastifiate şi neplastifiate, dale, bărci de agrement, articole sudate (mape, port vizite, coperţi, reviste, articole pneumatice), papuci de plajă, furtune, tocuri ori tălpi pentru încălţăminte etc.

PE-HD Butoaie, canistre, rezervoare, navete, găleţi, căzi si cădiţe de baie, cutii pentru alimente, produse de uz casnic, tocuri pentru încălţăminte, jucării, ambalaje (pungi, sacoşe, flacoane etc.)

PE-LD Folii pentru diferite utilizări (sere şi solarii, ambalaje, saci), pubele, coşuri (pâine, fructe, rufe, gunoi etc.), capsule şi dopuri pentru sticle, jucării etc.

PS, ABS Ţevi, plăci, accesori pentru mobilă, piese pentru instalaţii sanitare şi electrice, piese pentru ornamente, plutitoare pentru năvoade şi rezervoarele de apă, articole de uz casnic si gospodăresc, telefoane etc.

PP Articole electrotehnice, piese auto şi pentru instalaţii sanitare, plăci şi ţevi, accesori pentru mobilă, folii, saci, ambalaje etc.

Tabelul 2. Durata medie de utilizare a produselor de mase plastice

Produs Domediu de utilizare Polimerul din care este confecţionat Durata de utilizare

Folii, pungi, sacoşe, saci, pahare, butelii Ambalaje pentru produse alimentare şi industriale, textile etc. PE-LD, PAS Zile, săptămâni

Butelii, canistre, butoaie Ambalaje pentru produse alimentare şi industriale PE-LD,

PE-HD, PVC Zile, săptămâni

Saci Ambalaje pentru produse industriale, îngrăşăminte etc. PE-LD Săptămâni, luni

Folii Agricultură (sere, solarii). Construcţii PE-LD Luni

Bunuri de larg consum (ligheane, canister, coşuri), ţevi etc. Produse de larg consum PS, ABS, PE-HD Ani

Repere diverse Construcţii de maşini, navale, industria electrotehnică, piese de schimb PS, ABS, PE-HD, PVC Ani

Conducte, profile, covoare, hidro-, feno- şi termoizolaţii Construcţii civile şi industriale, construcţii de nave, vagoane de cale ferată, construcţii de maşini, autovehicule, maşini unelte PS, ABS, PVC, PE-HD Ani

I. POSIBILITĂŢI DE VALORIFICARE

Produsele din MPl suportă în timpul utilizării acţiunea a numeroşi factori de degradare care determină, în funcţie de tipul, mărimea şi durata solicitărilor, un proces mai slab sau mai intens de îmbătrânire, apreciat prin mărimea abaterilor proprietăţilor polimerului secundar faţă de cele ale materialului primar.

În general, la scoaterea din uz, polimerii secundari au unele proprietăţi diminuate de ex. rezistenţa la rupere, rigiditatea, punctul de înmuiere Vicat, rezistenţa la agenţi chimici, iar altele mai mari: permeabilitatea la gaze, tendinţa de fluaj, etc.

Caracteristicile factorilor de degradare sunt determinate de domeniul de utilizare din care provine SMPl.

De exemplu, dacă la scoaterea din uz, foliile din PE-LD utilizate ca ambalaje pentru produse textile îşi păstrează proprietăţile fizico-mecanice, cele din agricultură, de la sere şi solarii suportă un proces intens de fotodegradare soldat cu apariţia de grupări carbonil, reticularea lanţurilor macromoleculare şi de aceea, scăderea proprietăţilor de rezistenţă la tracţiune. Dacă expunerea a avut loc în zone „foarte calde”, degradarea este extrem de puternică, fracţia de gel atinge valoarea de 80%, iar masa moleculară scade la 18-25 000.

Caracterizarea fizico-mecanică a produselor din MPl la pierderea valorii de întrebuinţare arată că scoaterea din uz nu se datoreşte modificărilor structurale cauzate de procesul de îmbătrânire, ci, în principal, deteriorărilor mecanice din timpul exploatării (trântiri, loviri, sfâşieri, etc.), care scurtează considerabil durata de viaţă. Aceasta dă posibilitatea abordării unor variate direcţii de reintroducere în circuitul productiv.

Menţinerea proprietăţilor structurale ale polimerilor la scoaterea din uz a produselor confecţionate are o deosebită importanţă pentru valorificarea prin regenerare. Întrucât materialul permite o nouă prelucrare cu transformare de fază, este posibilă conferirea unei noi valori de întrebuinţare sau chiar obţinerea aceluiaşi tip de produs, motiv care face ca din punct de vedere al câştigului de material „primar”, regenerarea să fie cea mai rentabilă direcţie de valorificare.

II. VALORIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE SECUNDARE PROVENITE DIN OBIECTE UZATE PRIN REGENERARE

Valorificarea prin regenerare a MPl din SMP constă în supunerea materialului polimeric unui proces de transformare de fază, în vederea conferirii aceluiaşi sau a unei noi valori de întrebuinţare, după aducerea în prealabil a conţinutului rezidual de impurităţi, la valori la care dispersat uniform în polimer se comportă ca un material de umplutură.

Etapele tehnologice ale reintroducerii MPl, provenite din obiecte uzate, în circuitul de producţie, ca sursă de materii prime, sunt: colectarea, sortarea preliminară, compacterea, mărunţirea, sortarea, spălarea, aditivarea, regenerarea, succesiunea şi conţinutul intrinsec al fiecăreia fiind legate de tipul de obiect uzat reprelucrat.

1. Colectarea.

Colectarea materialelor plastice secundare provenite de la consumatori industriali (întreprinderi industriale, de construcţii, transport, comerţ, unităţi de alimentaţie publică), sau individuali, pot si colectate selectiv (separat), sau în amestec cu deşeurile menajere.

Colectarea selectivă reprezintă singura posibilitatea de a nu spori gradul de impurificare a SMPl şi este eficientă îndeosebi când materialele ce trebuie recuperate rezultă în cantităţi apreciabile. În caz contrar, cheltuielile de asigurare a cadrului economico-administrativ necesar sortării obiectelor uzate în puctele de colectare, depăşesc cu mult câştigul înregistrat la vinderea produselor realizate din polimeri regeneraţi.