Controlul social

1. Aspecte generale

Administrația publică reprezintă un ansamblu de structuri organizatorice care îndeplinesc o anumită activitate, dar aceasta poate fi o viziune unilaterală.

Privită din punct de vedere social, administrația publică reprezintă o componentă a societății din care fac parte, fiind ea însăși un mediu social.

Fenomenul administrativ poartă amprenta și este influențat în mod esențial de mediu social în care se desfășoară, aceasta determinând atât formele de manifestare, cât și structurile administrației publice.

Dependența administrației publice fașă de mediul social nu trebuie absolutizată, în sensul că faptul administrativ are o anumită autonomie față de determinarea socială. Ca o activitate desfășurată în folosul oamenilor este firesc ca administrația publică să fie în mod permanent în atenția acestora, ca un instrument social ce influențează viața, modul de trai. Astfel diverse manifestări ale administrației fac obiectul analizei atente a opiniei publice care exercită un control social asupra acesteia.

Acțiunea organelor și funcționarilor administrației publice, ca orice acțiune umană, poate în anumite situații să se realizeze fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare, fapt ce duce la încălcarea ordinii de drept. Aceste încălcări pot afecta atât realizarea interesului general, cât și a interesului particular al cetățenilor.

Pentru ca ordinea de drept să poată fi restabilită trebuie să existe posibilitatea legală de realizare a acestui lucru, având ca efect satisfacerea drepturilor cetățenești încălcate. Acest lucru este extrem de important mai ales din perspectiva faptului că administrația publică are un rol determinant în apărarea și satisfacerea acestor drepturi. În ce privește protecția drepturilor cetățenilor împotriva acțiunilor ilicite ale administrației publice formula generală de protecție este următoarea:

- în primul rând, recunoașterea legală a dreptului de petiționare a cetățenilor împotriva acțiunilor administrative ilicite;

- stabilirea unor organisme cu competență de soluționare a petițiilor sau plângerilor făcute de cetățeni, organe care să aibă atât atribuții de control a activității autorităților publice în cauză, cât și posibilitatea de a restabilire a ordinii de drept încălcată, precum și sancționarea autorității administrative care a acționat ilegal;

- oferirea posibilității de acces pentru cetățeni la informațiile de interes public;

- elaborarea unor norme juridice care să permită stabilirea unui raport juridic de angajare a răspunderii juridice a autorității administrative sau funcționarilor publici care nu respectă dispozițiile legale care le reglementează activitatea.

2. Dreptul de petiționare

În ce privește dreptul de petiționare, acesta este reglementat de art. 51 din Constituția României din 1991, revizuită în 2003 astfel : „(1) Cetățenii au dreptul sa se adreseze autoritarilor publice prin petiții formulate numai in numele semnatarilor. (2) Organizațiile legal constituite au dreptul sa adreseze petiții exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezintă. (3) Exercitarea dreptului de petiționare este scutita de taxa. (4) Autoritățile publice au obligația sa răspundă la petiții in termenele si in condițiile stabilite potrivit legii.”

Dreptul de petiționare este un drept cetățenesc de tradiție în sistemul juridic românesc. Exercitarea acestui drept reprezintă o modalitate de rezolvare a unor probleme personale sau care privesc o colectivitate. Așa cum rezultă din textul constituțional, dreptul de petiționare este încadrat în categoria drepturilor garanții. El este o garanție juridică generală pentru celelalte drepturi și libertăți cetățenești. Acest drept este încadrat, în clasificările de drepturi, în categoria drepturilor garanții, întrucât reprezint o garanție juridică generală pentru celelalte drepturi și libertăți.

Pe baza practicii administrative, precum și a legislației în vigoare, din punct de vedere practic, petițiile se prezintă sub patru forme : cereri, reclamații, sesizări și propuneri. Scutirea de taxă pentru exercitarea dreptului de petiționare reprezintă o regulă constituțională care asigură acestui drept posibilitatea realizării sale depline. Desigur presa, mass-media în general, joacă un rol important în exercitarea controlului social asupra administrației publice, putând declara feedback-ul necesar cercetării acțiunilor sau declanșării acțiunilor necesare ale administrației.