Mijloace de Comunicare

Comunicarea reprezintă elementul indispensabil pentru funcţionarea optimă a oricărei colectivităţi umane, indiferent de natura şi mărimea ei. Schimbul continuu de mesaje generează unitatea de vedere şi, implicit, de acţiune, prin armonizarea cunoştinţelor privind scopurile, căile şi mijloacele de a le atinge, prin promovarea deprinderilor necesare, prin omogenizarea relativă a grupurilor sub aspect afectiv, emoţional şi motivaţional

Comunicarea este un proces care, din perspectiva ştiinţei comunicării, dispune de patru componente fundamentale: un emiţător, un canal, o informaţie, un receptor

Mijloacele de comunicare sunt un ansamblu de procese prin care se efectueaza operatia de punere in contact a doua sau mai multe persoane sau unitati. Posta si telecomunicatiile constituie o ramura utila in economia nationala, fara de care celelalte ramuri nu si-ar putea desfasura activitatea;au ca obiect de activitate transmiterea la destinatie, emisiunea sau receptia semnelor, semnalelor, scrisurilor, imaginilor, sunetelor sau informatiilor de orice natura, prin fir, unde radio, mijloace optice, internet, servicii cu valoare adaugata, etc.

CONCEPTUL ŞI CARACTERISTICIILE COMUNICĂRII DE MASĂ

Comunicare de masa este procesul prin care un grup specializat colecteaza, prelucreaza sau produce si difuzeaza mesaje catre un public numeros si eterogen, in flux continuu, prin intermediul unor canale tehnice, in regim concurential si pe baza unui sistem normativ.

De cand s-a impus ca o componenta esentiala a lumii moderne, sistemul comunicarii de masa s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modeland celelalte subsisteme ale societatii: nici politicul, nici economicul, nici cultura si nici viata cotidiana nu au putut scapa de presiunea exercitata de mesajele presei.

Mijloacele de comunicare în masă sunt numite aşa deoarece sunt destinate reproducerii de masă, pentru că sunt adecvate comunicării cu “o masă “ de indivizi – un conglomerat nediferenţiat intern de persoane , unite de interesul comun pentru un anumit ( tip de ) mesaj şi impărtăşind o serie de alte trăsături comune din acest motiv şi alte derivate din el

In limbajul de specialitate , foarte adesea, aceasta notiune este considerata sinonima cu aceea de mass-media. Acest termen fiiind format prin sinteza dintre un cuvan englez ,,mass’’ care trimite la ‚’’masa’’ de consumatori ai acestor forme culturale si un cuvant latin ‚’media’’ care se refera la suporturile pe care sunt fixate mesajele respective.

Efectele mass-media se pot resimti in diferite zone ale societatii. Denis McQuail afirma ca mass-media pot actiona asupra indivizilor, a grupurilor, a institutiilor , a intregii societati; si ca ea poate afecta personalitatea umana in dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimenisunea afectiva (modificarea sau crearea unor sentimente sau atitudini) sau dimeniunea comportamentala (modificarile ale felurilor in care actioneaza indivizii si fenomene de mobilizare sociala).

CARACTERISTICILE COMUNICĂRII DE MASĂ

Particularitătile comunicării de masă sunt prezentate de Mihai Coman prin evidentierea caracteristicilor elementelor comunicării (emitător,canal, receptor si continut).

Comunicatorii

In mass-media, mesajele sunt create si distribuite de un ansamblu de indivizi in care fiecare indeplineste sarcini specifice. Altfel spus mesajele sunt produse de echipe de oameni

specializati atât în căutarea si procesarea informatiei cât si în concepeterea si fabricarea divertismentului.

Acesti specialistii lucrează în stricturi organizationale complexe, bazate pe o diviziune accentuată a muncii, pe ierarhii clare, pe norme si proceduri de lucru standardizate. Ei sun t grupati in institutii ramificate, in care productia se desfăsoară pe principiul „bandei rulante”, vizează rentabilitatea si eficienta, ce asigură obtinerea profitului si este marcată de competitia cu institutiile similare. Productia de mesaje mass-media este deosebit de costisitoare, de

exemplu, pentru realizarea unui ziar ca Los Angeles Times se consumă 450.000 t de hârtie

Numărul si varietatea specialistilor ce contribuie la finalizarea unui produs mass-media sunt semnificative, de exemplu pentru realizarea unei pagini de ziar lucrează mai multi reporteri, fotoreporteri si editori, un grafician, un secretar de redactie, un comentator sau un editorialist, numerosi tehnicieni (daclilografi, tipografi, corectori), apoi reprezentantii departamentului de management (ce asigură aprovizionarea cu materie primă si organizarea muncii) si de marketing (ce se ocupă de promovarea ziarului).

Canalul

Mesajele create de industriile mass-media sunt distribuite cu ajutorul unui ansamblu de tehnologii controlate de numeroase institutii specializate.

După F.Balle există trei mari tipuri de „media”:

a.) media autonome – în aceste cazuri suportul de transmitere poartă în el mesajul, fie direct( cum af fi cărti, ziare sau afise), fie prin existenta unui„decodor” (cum e radioul, televizorul, lectorul de discuri, casete sauCD-uri)

b.) media de difuzare – suportul are doar functia de a transmite mesaje: cablul, satelitul

c.) media de comunicare – ce permit instaurarea dialogului la distantă (telefonul, poste traditională sau electronică)

Publicul

In comunicarea de masă, adienta este constituită dintr-o multitudine de oameni, risipiti în plan geografic, eterogeni d.p.d.v. socio-cultural, aflati în imposibilitatea de a comunica între ei sau cu persoanele ce au produs mesajele respective.

Publicul consumă un produs mass-media în urma unei decizii liber asumate ca urmare comunicatorii din mass-media sunt în permanentă preocupati de trezirea si mentinerea interesului acestor grupuri eterogene de oameni.

In consecină mesajele transmise sunt accesibile, atrăgătoare, mereu inedite