Figuri Proeminente ale Contabilității Românești

INTRODUCERE

Am ales aceasta temă deoarece am considerat că este important să ştiim, că şi noi românii am contribuit şi am participat la dezvoltarea acestei ştiinţe, numită contabilitate şi pentru că consider că foarte puţini studenţii pot raspunde la urmatoarea întrebare: Cine a fost Theodor Ştefănescu?

Obiectivul nostru este de a face răspunsul, la această întrebare, mai uşor pentru studenţi. Vom prezenta în această lucrare câteva personalităţi din domeniul contabil, personalităţi care au contribuit fie prin lucrările lor, fie prin lansarea unor teorii.

Apariţia celor dintâi lucrări imprimate de contabilitate în partidă dublă în limba românã. Formarea terminologiei contabile

Precursoare a literaturii contabile româneşti poate fi consideratã lucrarea "Izvod pentru lucrurile de obşte şi dechilin în scrisori de multe chipuri" (Sibiu, tipografia lui Petre Bart). Acesta este o traducere din limba slavonă efectuată la 1792 de Dimitrie Evstatievici, care era directorul şcoalelor neunite din Transilvania. Cartea era pentru folosul acestor institiţii În carte întâlnim modele de contracte, chitanţe, conturi, vecsel scrisoare (bilet la ordin) etc. Sunt elemente care au pregătit terenul pentru cea dintâi lucrare în care se expun normele doppiei scripturi.

În 1827 se înfiinţează societata comercială, "Gremiul neguţătorilor români din Braşov”. De la început însă negustorii braşoveni s-au gândit ca, pe lângă instrucţia elementarã, şcolarii să-şi poată câştiga şi cunoştinţele necesare unui viitor comerciant. În acest scop apare la 1837, Pravila comerţială( conţine primele principii ale contabilităţii în partidă dublă.), datoratã lui Emanoil I. Nichifor. Merită menţionat faptul că Nechifor creează o terminologie proprie, în limba română, ceea ce pentru acea perioadă a constituit o muncă de pionierat deosebit de dificilă.

Poziţia contabilităţii la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea în cultura economică.

În ţară cunoştinţele de contabilitate se răspândesc mai târziu, iar despre o literatură de specialitate nu putem vorbi decât din secolul al XIX-lea. Cu înfiinţarea celor dintâi şcoli comerciale apar germenii unei gândiri proprii care primesc forme tot mai precise cu cât ne apropiem de finele secolului. Oraşele Bucureşti, Iaşi şi Braşov devin principalele centre ale învăţământului comercial în limba românã. Theodor Ştefãnescu la Bucureşti, Constantin Petrescu la Iaşi, I.C. Panţu la Braşov contribuie la dezvoltarea gândirii contabile româneşti. Ceva mai modest prin Ion Ionescu de la Brad (primul autor roman preocupat de aplicarea contabilităţii în agricultură) şi prin Dimitrie Iarcu, mai viguros prin Theodor Ştefãnescu (editează în 1874, “Cursul de contabilitate în partidă dublă”), asistãm la primele începuturi de creaţie originală, iar Profesorul I.C. Panţu la Braşov şi profesorul Constantin Petrescu la Iaşi vor reuşi dă ridice gândirea contabilã româneascã la nivelul celei europene. Îndeosebi prin Constantin Petrescu şi Grigore Trancu-Iaşi, creaţia contabilă italiană va fi cunoscută la noi şi va influenţa gândirea româneascã. I.C. Panţu şi Ion I. Lăpedatu vor face primele începuturi în răspândirea noilor manifestări ştiinţifice din gândirea contabilã germanã.

Perioada scursă până la sfârşitul secolului al XIX-lea va fi una a apariţiei a numeroase traduceri, dar şi lucrări originale în domeniul contabilităţii. Prima jumătate a sec. XX va fi una de rapidă ascensiune a culturii economice româneşti. Este perioada în care la Bucureşti ia fiinţă Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (anul 1913). O a doua academie de profil se înfiinţează la Cluj în anul 1920.

Un curent de largă audienţă au lansat prin şcoala patrimonialistă, profesorii Spiridon Iacovescu şi Alexandru Sorescu. Noi elemente de gândire aduc în patrimonial contabil profesorii I.N.Evian şi Dumitru Voina, C.G. Demetrescu. Primul dezvoltă concepţia economică asupra contabilităţii prin două lucrări fundamentale, iar cel din urmă a creat teoria economico-juridică.

După anul 1989,catredele universitare de specialitate din ţara noastră au elaborate numeroase tratate, studii şi lucrări prin care se realizează procesul de armonizare al contabilităţii româneşti cu reglementările europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Articole apărute pe tema de referat:

1.) Titlu: Restructurarea sistemului contabil în România în perioada de tranziţie către economia de piaţă. (The restructuring of the system of accounting in Romania during the period of transition to the market economy)

Autor: Traian Dutia, Master Public Accountant, Bucharest

Apărut: The European Accounting Review 1995, 4:4, 739-748

În acest articol este vorba despre obiectivele reformei contabile în România respectiv despre principiile şi sistemul nou adoptat.