Studii de caz privind reflectarea în contabilitate a operațiilor privind decontările comerciale, salariale și cu asociații-acționarii

Activele circulante sunt acele bunuri care se caracterizează prin faptul că participă la procesul de producţie cu întreaga lor valoare de utilitate şi care se consumă şi îşi transmit dintr-o dată valoarea de utilitate şi valoarea asupra noului produs.

În raport de forma pe care o îmbracă şi destinaţia pe care o primesc în cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se împart în : stocuri şi comenzi în curs de execuţie ; creanţe sau valori în curs de decontare; investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti.

Creanţele sau valorile în curs de decontare sunt valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care urmează să se primească un echivalent valoric.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansată urmând să dea în schimb un echivalent corespunzător sunt delimitate generic prin noţiunea de debitori.

Principalele structuri de creanţe evidenţiate şi analizate în contabilitate sunt : clienţii, efecte comerciale de primit şi alte creanţe.

Clienţii reprezintă creanţele faţă de terţi generate de vânzarea pe credit a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul activităţii întreprinderii.

Pentru asigurarea unei imagini fidele asupra patrimoniului şi a sincerităţii informaţiilor furnizate de contabilitate clienţii neîncasaţi la scadenţă şi asupra cărora există o lipsă de încredere în ceea ce priveşte solvabilitatea lor, sunt reflectaţi distinct în contabilitate sub forma clienţilor incerţi sau în litigiu.

Efectele comerciale de primit sunt titluri de valoare care atestă creanţe într-o sumă determinată şi plătibilă imediat sau într-un termen scurt.

Cambia este denumirea generică dată titlurilor de comerţ, adică titlurilor negociabile care fac dovada existenţei unei creanţe. Cambia îmbracă două forme : trata şi biletul de ordin.

Trata este un înscris prin care creditorul dă ordin debitorului său să achite la o anumită dată unei a treia persoane numită beneficiar sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. Trăgătorul după obţinerea acceptatului din partea trasului remite trata către beneficiar. Beneficiarul are posibilitatea : a) se păstreze efectul comercial până la scadenţă când îl prezintă trasului pentru încasare; b) să transfere altei persoane dreptul de creanţă asupra trasului, operaţiune denumită gir sau andosare; c) să sconteze înainte de scadenţă trata la o bancă. În acest caz banca reţine scontul şi comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiile de scont.

Biletul de ordin este cambia emisă de debitor în favoarea unui creditor prin care dispune să se plătească o sumă de bani, la o anumită dată şi într-un anumit loc. Biletele la ordin pot şi ele să fie păstrate până la scadenţă, pot fi transferate altei persoane ca drept de creanţă sau pot fi scontate la bancă. În practica ţărilor cu economie de piaţă, gama de efecte comerciale este foarte diversă şi cuprinde pe lângă cambii şi warant-urile, cecurile, biletele la purtător.

Warantul este recipisa eliberată celui care depune bunuri în păstrare la un depozit, constituind titlu de proprietate asupra bunurilor, folosit ca hârtie de valoare negociabilă sau la obţinerea unui credit pe gaj.

Cecul deşi nu este un act de comerţ prin forma sa se bucură de o legislaţie actuală copiată după cea referitoare la cambie. Cecul reprezintă un document prin care o persoană (emitentul) dă ordin băncii sale de a plăti la vedere unui anumit beneficiar o sumă determinată.

În categoria altor creanţe pe termen scurt intră : creanţele în cadrul grupului ; creanţele din interese de participare, creanţe generate de relaţiile de decontare ale întreprinderii cu statul, cu personalul angajat, cu alte instituţii publice, creanţe privind capitalul subscris şi nervărsat.

Avansurile acordate furnizorilor sunt sume de bani acordate furnizorilor în vederea livrării unor bunuri sau servicii într-o perioadă ulterioară. Pentru aceste sume se folosesc doi termeni, avans şi acont.