Opinii personale pro și contra căsătorie

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CĂSĂTORIA

Secțiunea 1. Definiția căsătoriei

În legislația noastră, noțiunea de căsătorie a comportat numeroase definiții de-a lungul timpului în funcție de epoca istorică, dar și de normele moral - religioase ce au dominat reglementările în materie pentru o lungă perioadă de timp .

Conform art. 259 alin. 1 din Noul Cod civil, ”Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii”, cu scopul de a întemeia o familie.

Secțiunea 2. Caracterele juridice ale căsătoriei

- Caracterul laic (civil) al căsătoriei, sunt de competența exclusivă a autorității de stat;

- Caracterul solemn, valabilitatea actului juridic al căsătoriei este condiționată și de respectarea unor condiții de formă;

- Caracterul bilateral, căsătoria luând naștere prin concursul a două voințe concordante ;

- Părțile (soții) se află pe poziție de egalitate juridică, neexistând vreuna dintre părți ocrotită suplimentar de lege, în defavoarea celeilalte părți .

CAPITOLUL II. OPINII PRO ȘI CONTRA CĂSĂTORIE

Secțiunea 1. Momentul căsătoriei

Conform art. 272 alin. 1 din Noul Cod civil, ”Căsătoria se poate încheia dacă viitori soți au împlinit vârsta de 18 ani”.

După părerea mea, hotărârea de a încheia o căsătorie la vârsta de minim 18 ani este una prea fragilă, s-ar cuveni o vârstă de cel puțin 20-21 de ani. Pentru asta, voi argumenta opinia mea contra căsătoriei la această vârstă.

Cu siguranță sunt multe cupluri care se întemeiază încă din liceu. Nimic rău în asta, doar că, o mare parte dintre ele așteaptă doar terminarea liceului și se avântă în necunoscuta viață de familie . Fiecare vârstă își are experiențele sale, gândurile sale, se ajunge la anumite concluzii, privesc această etapă ca fiind una roz, unde contează doar dragostea și înțelegerea. Nu pun în balanță această decizie cu privire la anumite cheltuieli în viața de familie, cu diferite obiceiuri ale partenerului, compromisuri, diferite decizii care trebuie luate împreună etc.

Practic, tinerii stau căsătoriți atâta timp cât ține iubirea romantică. Intră în viața de căsătorie cu atâta superficialitate și lipsă de maturitate încât, de cum se ivesc primele dificultăți, încep cu certurile și țipetele de rigoare, preludiu al despărțirii. Nu sunt în stare nici de cel mai mic sacrificiu. Vorbe ca a ierta, a accepta, a se adapta ... au ieșit în afara circulației. Divorțează la fel de ușor cum ai bea un pahar cu apă și se recăsătoresc cu aceeași frivolitate .

În opoziție cu opinia personală de mai sus, sunt într-o oarecare măsură pro căsătoriei la vârsta de 18 ani. Dacă cei doi sunt suficienți de maturi, își împart responsabilitățile (fie că sunt financiare sau legate de casă, responsabilitățile se împart într-o căsnicie) și își oferă unul altuia stabilitate atunci sunt conștienți ce implică acest pas important, nu le va fi greu și, poate, vor reuși să evite unele neplăceri.

Secțiunea 2. Legea contrariilor și drama divorțului

A. Legea contrariilor

Una din legile universale care guvernează lumea își găsește o aplicație extraordinară în cazul iubirii: e vorba de legea contrariilor.

Contrariile se atrag. Cazul cel mai tipic este electricitatea, unde polul negativ și cel pozitiv se atrag, și din contactul lor se naște scânteia.

Femeia posedă lucruri pe care bărbatul nu le are, și, dimpotrivă, bărbatul dispune de condiții pe care femeia nu le deține. Tocmai de aceea, cei doi au nevoie unul de altul și se completează: necesitatea devine atracție reciprocă.

Vorbind dintr-un punct de vedere pur psihologic, femeia se naște dotată cu anumite haruri și carisme pe care le posedă într-un grad mai înalt decât bărbatul. E vorba de intuiție, instinct, emoție, spiritul de sacrificiu... Bărbatul, în schimb, are o mai mare capacitate de analiză, de aprofundare, o anumită răceală a judecății... Atât bărbatul cât și femeia sunt incompleți: au nevoie unul de altul. Uniți, se completează.

Când vine ceasul să-și găsească perechea, deseori o persoană retrasă se orientează, fără să vrea și fără să-și dea seama, către o personalitate expansivă. Și nu de puține ori vedem cum un caracter blând se unește în căsătorie cu un temperament care debordează de energie. Adesea, personalități foarte creative se asociază cu firi receptive. Toate acestea sub imperiul contrariilor .