Desfacerea căsătoriei

1.Noțiunea de familie, căsătorie și divorț

Deoarece nu putem vorbi despre fenomenul de divorț fără să recunoaștem necesitatea menționării noțiunii de căsătorie și implicit, împreună cu aceasta, și a noțiunii de familie, vom face o scurtă introducere, luând ca fundament aceste două noțiuni.

a)În sensul sociologic, familia - ca formă specifică de comunitate umană - desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie, filiație sau rudenie, care se caracterizează prin comunitate pe viață, interese și întrajutorare. În cadrul relațiilor de familie apar aspecte morale, psihologice, fiziologice și economice între cei care formează comunitatea de viață și interese.

În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi și obligații care izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție, precum și din alte raporturi asimilate relațiilor de familie.

b)Căsătoria reprezintă actul juridic solemn prin care un bărbat și o femeie, în scopul creării unei familii, încheie între ei o uniune, căreia legea îi reglementează în mod imperativ condițiile, încheierea și desfacerea.

Cu toate că orice căsătorie se realizează pornind de la intenția celor doi soți de a-și petrece întreaga viață împreună, din anumite motive atât subiective cât și obiective, ea se poate desface prin divorț dacă există motive temeinice care au vătămat grav raporturile dintre soți și căsătoria nu mai poate continua.

c)Divorțul reprezintă disoluția sau ineficacitatea căsătoriei survenită în timpul vieții soților, fie datorită unor motive temeinice, imputabile soțului pârât sau ambilor soți, fie, în cazuri excepționale, datorită dorinței exprimate a ambilor soți.

2.Reglementarea divorțului

Divorțul este reglementat în următoarele:

- Codul Civil - Codul Familiei

- Legea 272/2004

- Jurisprudența CEDO

- Regulamentul 2201/2003 al CE

- Convenția asupra Drepturilor Copilului

- Convenția de la Haga din 1980

- Convenția de la Lanzarote

- Comisia Europeană privind Legislația Familiei

Principalele prevederi legale de divorț sunt conținute de Codul Civil, Cartea II - Despre familie, Capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, art. 373 și următoarele.

Astfel: ”Divoțul poate avea loc:

a) prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;

b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

c) la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani;

d) la cererea unuia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.”

Codul Civil reglementează admisibilitatea cererii de divorț, dovedirea motivelor de divorț, încredințarea copilului/copiilor minor/i din căsătorie, stabilirea relațiilor personale ale părinților cu copilul din căsătorie, etc. Distincția între divorțul pe calea instanței și cel pe cale administrativă:

”2. Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară

Condiții Art. 374 (1) Divorțul prin acordul părților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie. (2) Divorțul prin acordul părților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție. (3) Instanța este obligată să verifice existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț. 3. Divorțul prin acordul soților pe cale administrativă sau prin procedura notarială. Condiții Art. 375 (1) Dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii. (2) Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț, exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind stabilirea locuinței copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).”

3.Modalitățile de divorț

Dacă la încheierea căsătoriei este necesar consimțământul liber al soților, voința acestora trebuie să fie luată în considerare și atunci când ea se manifestă și în sensul desfacerii acesteia, astfel, oricare dintre soți are dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorț. Trebuie menționat că un divorț se poate pronunța: