Începuturile profesiei de avocat

1. INTRODUCERE

Eseul de față prezintă o viziune practică a începuturilor profesiei de avocat din perspectivă profesională, dar și cetățenească.

Este binecunoscut faptul că profesia de avocat este liberă si independentă, cu organizare si funcționare autonomă, in conditiile legii 51/1995 republicata in 2001 si ale statutului profesiei.

Voi susține în acest eseu rolul și atribuțiile profesiei de avocat aflat la începutul carierei.

Eseul de față este împărțit în două părți.

Prima parte prezintă rolul profesiei de avocat. În această secțiune, este detaliat rolul profesiei de avocat.

A doua parte prezintă dobândirea calității de avocat.

Două argumente vor fi aduse în sprijulul acestui punct de vedere:

Primul susține faptul că profesia de avocat are un rol esențial în societate, iar al doilea argument va demonstra că pentru a exercita profesia de avocat, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiții.

2. ROLUL PROFESIEI DE AVOCAT

Se știe că profesia de avocat este una foarte veche și permanent nouă. Este o diferență mare între ceea ce numim astăzi avocat și ceea ce a fost în decursul timpului.

Principala diferență estedată de faptul că până nu demult, la începutul secolului al XX-lea, cuvântul avocat denumea un titlu. Astăzi el numește o profesie. Structurile profesiei - ordine, barouri - s-a transmis în timp, dar compoziția lor s-a schimbat. Spre exemplu în Franța, până de curând (anul 1991), baroul era un club, cu sensul britanic al termenului.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statutului profesiei.

Exercitarea profesiei de avocat este supusă Constituției, legii, statutului profesiei, convențiilor internaționale la care România este parte și regulilor eticii profesionale.

Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, în fața tuturor instanțelor, autorităților și instituțiilor, precum și a altor persoane care au obligația să permită și să asigure desfășurarea nestingherită a activității avocatului, în condițiile legii. În exercitarea profesiei avocatul este dator să acționeze pentru asigurarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Activitatea avocatului se realizează prin:

- consultații și cereri cu caracter juridic, asistență și reprezentare juridică în fața organelor de jurisdicție, de urmărire penală și de notariat;

- apărarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raport cu autoritățile publice, instituțiile și orice persoană română sau străină;

- redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor;

- orice alte mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare în condițiile legii.

Deci, avocatul are practic două funcții: - de asistență și de reprezentare.

În exercitarea dreptului său de a asista și de a reprezenta persoanele fizice și juridice în fața tuturor instanțelor, autorităților și instituțiilor, precum și al altor persoane fizice sau juridice, avocatul poate să folosească oricare dintre aceste mijloace.

Avocatul îndeplinește o misiune socială, pusă în slujba adevărului și a justiției. În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, avocatul este protejat de lege. El nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autorităților publice sau a altor persoane fizice sau juridice. Dar, independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. El este dator să dea clientului său sfaturi juridice corespunzătoare prevederilor legale și crezului său profesional.

Profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor. Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusă de acesta în condițiile legii, este liberă. Nimeni nu poate impune unei persoane un apărător, cu excepția cazurilor prevăzute de lege privitoare la apărarea din oficiu sau la apărarea gratuită.

Avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului, dar el nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Însă avocatul este dator să-și sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod corect și cu întreaga diligență. În cazul în care se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, el va asigura substituirea sa de către un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului său. Dacă există conflict de interese, avocatul nu poate fi decât apărătorul unei singure părți. Angajarea unui nou client nu poate fi făcută, dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.