Omorul săvârșit din motive de ură socială, națională, rasială sau religioasă. Articolul 145, alin. 2, lit.b din Codul penal al Republicii Moldova

Introducere

Scopul lucrării. Analiza lit. b), alin. 2 a articolului 145 din Codul penal al Republicii Moldova.

Astfel în această lucrare voi argumenta oportunitatea agravării răspunderii pentru omorul săvârșit din motive de ură socială, națională, rasială sau religioasă. De asemenea voi analiza cele două caracteristici ale motivelor de ură socială, națională, rasială sau religioasă: 1)de sorginte extremistă; 2) atitudinea ostilă a făptuitorului față de un întreg grup social, etnic, rasial sau religios, la care poate să aparțină victima infracțiunii.

Obiectivele examinării:

- Analiza lit. b), alin. 2 a articolului 145 din Codul penal al Republicii Moldova.;

- Argumentarea oportunității agravării răspunderii pentru omorul săvârșit din motive de ură socială, națională, rasială sau religioasă i;

- Analiza caracteristicilor agravantei;

- Explicarea calificării infracțiunii în baza agravantei;

- Formularea concluziilor.

1. Analiza agravantei

Întemeindu-se pe pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sistemul de drept al Republicii Moldova este edificat esențialmente pe principiul fundamental, potrivit căruia persoana, drepturile și libertățile acesteia reprezintă valori supreme și sunt garantate. Drept urmare, art.16 al Constituției Republicii Moldova stabilește: respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului; toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.

Printre condițiile de primă importanță privind asigurarea realizării dispozițiilor constituționale în cauză, se numără incriminarea faptelor care sunt săvârșite din motive de ură socială, națională, rasială sau religioasă. În acest context, merită a fi reținută reco- mandarea pe care o conține pct.2 al Deciziei OSCE MC.DEC/9/09 din 02.12.2009 „Contracararea infracțiunilor motivate de ură”: „în cazurile de necesitate, a se adopta reglementări menite să contracareze faptele infracționale motivate de ură, care ar stabili măsuri eficace de pedeapsă și care ar lua în considerație gradul de pericol social al unor asemenea fapte”.

Având în vedere această recomandare, considerăm oportună prevederea, la lit.l) alin.(2) art.145 CP RM, a răspunderii agravate pentru omorul săvârșit din motive de ură socială, națională, rasială sau religioasă.

Prezența acestei agravante în Codul penal este necesară, constituind un factor de prevenire a unor infracțiuni de omor, care, prin rezonanța socială pronunțată, pot da naștere unor situații conflictuale extrem de primejdioase, degenerând în confruntări interetnice, interconfesionale, interreligioase sau chiar într-un război civil.

Noțiunile “dușmănie” și “ură” sunt echipolente și interschimbabile, exprimând înțelesul de ostilitate față de o altă persoană, având la bază anumite motive.

Prin “motive de dușmănie sau ură socială, națională, rasială sau religioasă” trebuie de înțeles imboldurile, condiționate de anumite necesități, care exprimă următoarele tendințe ale făptuitorului ce au ca efect atitudinea ostilă față de victimă:

1) de a demonstra resentimentele în raport cu victima, datorate superiorității sociale pe care făptuitorul consideră că o are față de aceasta;

2) de a arăta inferioritatea victimei, care se datorează, în opinia făptuitorului, apartenenței la o anumită națiune, rasă sau religie.