Raport individual pe tema - dialog politic. tranziția democratică

1. DESCRIEREA PROBLEMEI

Dialogul politic international reflecta evolutiile relatiilor politice, economice, militare si de alta natura intre partile implicate. Fiind lansat de obicei dupa stabilirea relatiilor diplomatice dintre state (sau dintre unul sau mai multe state si o structura internationala de cooperare cu statut de subiect al dreptului international), dialogul politic creeaza premisele pentru colaborarea dintre partile implicate in acest proces.

Dialogul politic dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana a fost lansat practic odata cu stabilirea relatiilor directe intre cele doua parti, dupa destramarea fostei URSS. Continutul dialogului a suferit diverse modificari, dar limitele au ramas aceleasi: dialogul nu s-a purtat pe marginea procesului de aderare a Moldovei in UE, spre deosebire de tarile cu care UE a incheiat acorduri de asociere.

Republica Moldova a inceput relatiile sale cu UE dupa 27 august 1991 in calitate de succesor al URSS, ca si alte foste republici sovietice. Perioada anilor 1991-1994 poate fi considerata o prima faza – de initiere – a dialogului politic dintre Republica Moldova si UE.

O prima intensificare a dialogului politic a avut loc cu ocazia semnarii la 28 noiembrie 1994 A Acordului de Parteneriat si Cooperare (APC). Semnarea APC a transformat Republica Moldova in partener direct al Uniunii Europene, care, semnind APC cu Moldova, a acordat de fapt tinarului stat moldovenesc o nota pozitiva eforturilor sale in domeniul democratizarii.

APC a imprimat o dimensiune politica cooperarii noastre cu UE, reusind, astfel, sa depaseasca obiectivele pur economice ale Acordului privind Cooperarea economico-comerciala semnat cu URSS. Pentru a da substanta cooperarii in domeniul politic Partile se angajeaza sa promoveze un dialog politic care ar avea menirea sa consolideze apropierea intre Republica Moldova si Uniunea Europeana, sa sprijine schimbarile politice si economice din Moldova, sa contribuie la o mai mare convergenta a pozitiilor in probleme internationale de interes reciproc, sa incurajeze cooperarea lor in probleme cu privire la respectarea principiilor democratice si consolidarea stabilitatii si securitatii in Europa.

APC a institutionalizat pentru prima oara relatiile Moldovei cu UE. Spre deosebire de Acordul privind Cooperarea economico-comerciala, care prevedea crearea doar a unui Comitet mixt cu responsabilitati circumscrise domeniului economic, APC stipuleaza crearea unei scheme institutionale ierarhizate in trei trepte, si anume: Consiliul de Cooperare, la nivel de ministri, Comitetul de Cooperare, la nivel de inalti functionari, si Comitetul Parlamentar de Cooperare, la nivel de membri ai Parlamentului European si celui moldovenesc.

Intrarea in vigoare a APC a avut loc la 1 iulie 1998, la 4 ani dupa semnarea documentului. In perioada dintre semnare si intrare in vigoare, si mai ales la sfirsitul anului 1994 si in prima jumatate a anului 1995 Moldova apare intr-o lumina favorabila pe arena internationala, ajungind chiar sa fie un exemplu al reformelor democratice. Anume in aceasta perioada, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima tara din CSI, care este admisa in Consiliul Europei.

Data de 1 iulie 1998, cind APC a intrat in vigoare, poate fi considerata inceputul unei noi etape in promovarea dialogului politic, fiindca a aparut baza juridica pentru o cooperare mai strinsa intre UE si Republica Moldova, inclusiv in ceea ce priveste dialogul politic dintre Republica Moldova si UE. Cu toate acestea perioada respectiva si cele precedente pot fi numite mai degraba perioade ale “monologului politic”, pozitia partii moldovenesti (cu exceptia solicitarilor de a initia negocierile unui acord de asociere) in relatiile cu UE fiind mai mult reactiva, decit proactiva.

O noua dezvoltare dialogul politic a cunoscut-o odata cu lansarea de catre UE a Politicii Europene de Vecinatate (PEV), cind Moldova a negociat si apoi a semnat Planul de Actiuni Republica Moldova – UE. Acest document, desi avind in continuare drept baza juridica Acordul de Partenereiat si Cooperare, totusi a extins considerabil domeniile de cooperare dintre Republica Moldova si UE, sporind totodata si importanta dialogului politic dintre cele doua parti [1].

Totusi, in pofida evolutiilor pozitive in relatiile dintre Republica Moldova si UE, inclusiv in domeniul dialogului politic, exista o incertitudine, care se face simtita periodic mai ales in luarile de pozitii ale inaltilor functionari de lsa Bruxelles, iar pina recent, si in lipsa de actiuni concrete ale autoritatilor de la Chisinau. Cu alte cuvinte, nu este clar cit de activ va continua dialogul politic in cadrul PEV, care, cum se cunoaste, nu deschide perspectiva aderarii Republicii Moldova la UE. In cele ce urmeaza este analizat dialogul politic dintre Republica Moldova si UE, accentul fiind pus pe cadrul juridic si aplicabiltatea documentelor respective, de care depinde si eficienta dialogului in general.

2. CADRUL LEGISLATIV

Din cele ce de mai sus se poate face concluzia, ca dialogul politic, lansat practic dupa intrarea in vigoare a APC, a devenit mai intens in perioada anilor 2001-2003. Din acest motiv, in cele ce urmeaza este prezentata o succinta enumerare a documentelor relevante nu numai pentru perioada negocierii si implementarii Planului de Actiuni (2003-2006), dar si pentru cea premergatoare, ceea ce permite sa se faca o comparatie a dialogului politic in diverse perioade a relatiilor Republicii Moldova cu UE. De asemenea, in acelasi capitol ne vom referi nu numai la documente juridice in sensul strict al cuvintului, dar si la alte documente si luari de pozitii ale personalitatilor din ambele parti ale dialogului – Republica Moldova – si UE. Cit priveste acestea din urma,vom lua in considerare numai atitudinea oficialilor de la Bruxelles, desi dialogul politic dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana a fost promovat si pe cale bilaterala intre Moldova si liderii statelor membre ale UE.