Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Sursă
- 3. Utilizările zincului
- 4. Depozitarea si transportul deseurilor de zinc
- 5. Metode de recuperare a zincului din deseuri de zinc
- 6. Valorificarea deşeurilor de zinc
- 7. Valorificarea cenusii de zinc sub forma de oxid de zinc de inalta puritate
- 8. Bibliografie
Extras din referat
Rezumat
Aproximativ 47% din producţia mondială de zinc este utilizată în procesele de zincare. În procesul de zincare termincă rezultă o serie de deşeuri cu conţinut ridicat de zinc : drojdia de zinc, cenuşa de zinc etc. Gradul de reciclare al acestor deşeuri este într-o continuă creştere, odata cu progresul tehnologiei de obţinere a zincului, respectiv odata cu dezvoltarea tehnologiilor de reciclare a zincului. Exista multe societaţi in tara şi în lume care se ocupă de valorificarea acestor deşeuri de foarte mulţi ani, asigurând procesarea acestora, reducerea consumului de materii prime şi implicit de protecţia mediului.
Deseuri de zinc
1.Introducere
Zincul are o culoare alb-albăstruie şi urmatoarele caracteristici fizice : numarul atomic 30; greutatea atomică 65,38 ; punctul de topire 419,4°C ;punctul de fierbere 905,7°C ; greutatea specifică 7,1 g/cm3 şi duritatea 2,5 dupa scara Mohs.Caldura specifică a zincului în stare solidă, la 18°C, este de 0,094 cal/g•°C, iar in stare topită 0,122 cal/g•°C.
La temperatură de peste 200 °C este atât de casant încât poate fi transformat uşor în pulbere. Zincul este maleabil la temperatura de 100 – 150 °C, putând fi laminat în foiţe subţiri până la 0,053 mm grosime şi este casant la temperatură normală. Încălzit puternic, zincul arde cu flacără luminoasă şi produce un fum alb oxid de zinc. La temperatura obişnuită, în aer şi în apă este atacat şi îşi pierde culoarea formându-se la suprafaţa sa o peliculă de carbon bazic de zinc, ZnCO3•3Zn(OH)2, de culoare cenuşie. Această peliculă constituie un strat protector care înpiedică atacarea mai departe a metalului.
2.Sursa
În natură se găseşte combinat sub formă de minereuri, ca blenda (ZnS), calamina (Zn2SiO4•H2O), smithsonitul (ZnCO3), wielenitul (Zn2SiO4)
3.Utilizările zincului
Datorită rezistenţei sale mari la acţiunea agenţilor atmosferici, precum şi a maleabilităţii sale, zincul are multe utilizări în industrie:
- în industria metalurgică drept element de aliere;
- în industria chimică, drept reducător şi pentru obţinerea oxidului de zinc;
- în industria electrotehnică, drept catod pentru elementele galvanice;
- în industria textilă, în diferite combinaţii chimice şi sub formă de pigmenţi, pentru vopsire.
Cele mai mari cantităţi de zinc se folosesc pentru protecţia anticorozivă a produselor din oţel şi fontă, asigurând o bună rezistenţă prin dublul său efect protector (fizic şi chimic).
Zincul ca şi plumbul, în diferite combinaţii chimice şi aliaje sub formă de pigmenţi, este utilizat în construcţii pentru vopsire, iar sub alte forme, în lucrările tipografice, în medicină etc. Combinările zincului cu cea mai largă utilizare industrială sunt: oxidul de zinc, sulfatul de zinc, ferocianura de zinc, galatul de zinc, stearatul de zinc, sulfura de zinc, tetraoxicromatul de zinc. Zincul mai are utilizări şi sub forma unor compuşi organici, ca dimetil-zincul şi dietil-zincul.
4.Depozitarea si transportul deseurilor de zinc se face in forme metalice separat de alte deseuri si se protejeaza impotriva vantului si ploii.
Prin Hotararea 340/22 iunie 1992 se impune “conditia ca prin transport, depozitare si prelucrare pe teritoriul tarii, aceste deseuri sa nu prezinte risc toxicologic si ecologic“.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Deseuri de Zinc.doc