Acordul României cu Fmi

Istoria relatiilor Romaniei cu FMI

Romania a incheiat pana in prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care trei inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Tara noastra a devenit membru cu drepturi depline al FMI la 15 decembrie 1972, fiind, la acel moment, cel de-al 125-lea stat membru.

Primul acord cu Fondul a fost aprobat in 1975 si finalizat un an mai tarziu, cand Romania a primit 95 de milioane DST, iar cel de-al doilea in 1977, atunci cand s-au primit 64,1 milioane DST. Patru ani mai tarziu, in 1981, a fost incheiat cel de-al treilea acord, reziliat la 30 de luni dupa semnarea lui, dupa ce Romania a tras de la FMI suma de 817,5 milioane DST.

Dupa caderea comunismului, primul aranjament cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991, pe o durata de 12 luni, pentru 380,5 milioane DST. Acesta avea ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar, potrivit NewsIn.Memorandum-ul incheiat cu guvernul roman viza o stabilizare graduala a economiei, prin liberalizarea treptata a preturilor, reducerea inflatiei, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante, eliminarea dobanzilor real-negative, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate, stimularea procesului de economisire si a investitiilor.

In mai 1992 a fost incheiat un nou acord cu FMI, pe o durata de 10 luni, pentru o suma de 314 milioane DST. Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei, incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului, mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste, redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare.

Al treilea aranjament stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994, pentru 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare sistematica, facilitate acordata tarilor aflate in tranzitie si care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati.Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobanzii real-pozitive, stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii.

Un nou acord cu FMI a fost incheiat in aprilie 1997, pentru 13 luni si o suma de 301,5 milioane DST. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel

rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare.Doi ani mai tarziu, in august 1999, a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul, pentru 400 milioane DST. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale BNR, reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine.

In octombrie 2001 a fost incheiat urmatorul aranjament cu FMI, in suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica.

Ultimul dintre aceste acorduri a fost incheiat in iulie 2004, de 250 milioane DST, acesta fiind un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Acesta a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute. Acordul a fost suspendat in 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica.

Bucurestiul a inceput miercuri, 11 martie 2009, negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) pentru un alt imprumut menit sa ajute tara sa depaseasca actuala criza economica. Negocierile vor fi dure, avand in vedere ca acordul va fi insotit masuri de austeritate foarte stricte intr-un an in care se aleg prededintele si europarlamentarii.CE: Asistenta financiara este conditionata de disciplina fiscala

Reprezentantii FMI au sosit la Bucuresti pentru a discuta cu oficialii romani, acordarea unui imprumut, dupa ce, Comisia Europeana (CE) a anuntat ca a primit cererea de asistenta financiara pentru Romania, luni.

"Am primit cererea din partea Romaniei si am inceput deja sa lucram impreuna cu autoritatile de la Bucuresti si cu expertii FMI la un memorandum de intelegere pentru un pachet financiar", declara, marti, Amelia Torres, purtatoarea de cuvant a comisarului pentru afaceri economice Joaquin Almunia.

Imprumutul care ar urmeaza sa se negocieze cu FMI-ul, se pare ca este numai o contributie, o parte, a unui imprumut mai mare pe care tara noastra ar urma sa-l primeasca de la Uniunea Europeana (UE) si pentru care, Romania are nevoie de o disciplina fiscala forte.

"Asistenta financiara este conditionata de un angajament puternic al autoritatilor romane ca vor implementa un program de politici de sustinere", au precizat CE si presedintia ceha a UE, intr-un comunicat comun.

Uniunea Europeana a avertizat Romania ca va trebui sa faca dureroase reduceri de cheltuieli pentru a obtine ajutorul necesar pentru a iesi din criza, masuri cu atat mai dificil de luat cu cat intervin inaintea alegerilor prezidentiale si europene de anul acesta, comenteaza Reuters.

Acest imprumut va face din Romania a treia membra a Uniunii Europene, dupa Ungaria si Letonia, care solicita un pachet de ajutor coordonat de FMI, din cauza unui deficit de finantare externa care i-a afectat cresterea economica, a ridicat riscuri de recesiune si a starnit tulburari sociale in tot estul Europei.