Analiza geografică și economică a statului Olanda

1.Repere geografice generale

Olanda este situat în nord-vestul Europei de-a lungul Mării Nordului, învecinată cu Germania și Belgia. Țara este împărțită în 12 provincii, acestea fiind: Limburg, Olanda de Nord, Zeeland, Olanda de Sud, Utrech, Gelderland, Overijssel, Drenthe, Groningen, Frisia, Brabantul de Nord și cea mai nouă provincie, Flevoland. Potrivit Biroului Central de Statistică, Țările de Jos europene au o suprafață totală de 41.545 km², inclusiv corpurile de apă; și o suprafață de teren de 33.481 km². Țările de Jos Caraibiene (Bonaire, Sint Eustatius și Saba) au o suprafață totală de 328 km². Populația țării în anul curent 2023, se estimează a fi 17 633 452 locuitori (sursa: www.worldometers.info).

Olanda are un relief de joasă altitudine, zonele de coastă fiind afectate de inundații. Predomină zona joasă de câmpie și cea mai mare parte a teritoriului nu depășește câțiva metri înălțime. Multe orașe importante printe care și capitala Amsterdam se află pe coastă fiind în pericol datorită încălzirii globale. Aproximativ jumătate din terenul din Țările de Jos se află sub nivelul mării, poldere și diguri produc mai mult pământ și sunt mai puțin predispuse la inundații pentru țara în creștere. Țara este cunoscută a fi cea mai plată țară din Europa. Cel mai înalt deal se numește Vaalserberg, este situat în Limburg și are o înălțime de 332,4 metri. Clima Olandei este una oceanică moderată, cu veri puțin calde și ierni răcoroase și, de obicei, umiditate ridicată. Aceasta este valabilă mai ales în apropierea coastei neerlandeze, unde diferența de temperatură între vară și iarnă, precum și între zi și noapte este vizibil mai mică decât este în sud-estul țării. Precipitațiile de-a lungul anului sunt distribuite relativ egal în fiecare lună. Lunile de vară și de toamnă tind să adune puțin mai multe precipitații decât celelalte luni, în principal din cauza intensității precipitațiilor, mai degrabă decât a frecvenței zilelor de ploaie (este cazul mai ales vara).

De-a lungul secolelor, coasta neerlandeză s-a schimbat considerabil ca urmare a dezastrelor naturale și a intervenției umane. Din cauza inundațiilor, agricultura era dificilă, ceea ce a încurajat comerțul exterior, cu rezultatul că neerlandezii au fost implicați în afacerile mondiale încă din secolele al XIV-lea- al XV-lea. Pentru a se proteja de inundații, au fost concepute o serie de apărări împotriva apei.

La data de 1 ianuarie 1958 Olanda a aderat la Uniunea Europeană, valuta principală devenind euro de la data de 1 ianuarie 1999. Este stat membru al spațiului Schengen din 26 martie 1995. Capitala constituțională a Olandei este la Amsterdam și sediul guvernului la Haga, limba oficială fiind neerlandeza (dutch).

2. Încadrarea în tipologia statala conform criteriilor de clasificare

O mare parte din nordul și vestul țării se află sub nivelul mării. Această regiune este acoperită de soluri argiloase și turbă și este străbătută de canale, râuri și guri de admisie.

Spre est și sud, terenul se ridică ușor deasupra nivelului mării, iar suprafața este plană sau ușor ondulată. În această regiune altitudinea depășește rar 50 m, cu excepția extremului sud-est, unde depășește 100 de metri. Cea mai mare parte a jumătății de est a țării are zone joase acoperite de soluri nisipoase aluvionare, depuse de ghețari și râuri, dar în secțiunea de sud a provinciei Limburg se găsesc dealuri (poalele Ardenilor) și soluri lutoase la graniță (în zona cu Belgia).

Muntele Vaalserberg (321m), situat în această zonă, este cel mai înalt punct din țară. Barajele, canalele, ecluzele și morile de vânt fac parte dintr-un sistem de drenaj al apei care datează din epoca medievală și a permis creșterea suprafeței țării cu aproape o cincime.

Clima Olandei este oceanică, temperată și umedă, cu veri răcoroase, ploioase și ierni moderate. Se caracterizează prin frecvența și puterea vântului, determinând că acesta este un element fundamental al vremii care provoacă totodată instabilitate foarte pronunțată.

Olanda este țara apei. Principalele râuri care traversează țara sunt Scheldt, Meuse și Rin, dar este relația lor cu marea, cu pământurile câștigate în oceansunt caracterizate prin polderele care diferențiază peisajul olandez. În plus, acestea sunt terenuri plate, în care râurile adoptă o potecă deosebită.

Olanda este o monarhie constituțională din 1815 și o democrație parlamentară din 1848. Țara este descrisă ca un stat consociațional. Politica și guvernanța olandeză se caracterizează printr-un efort de a obține un consens larg asupra problemelor importante. În structura sa politică, regele exercită puterea executivă și ratifică alegerea liberă a primului ministru de către popor. Puterea legislativă este reprezentată de ceea ce până astăzi se numesc state generale ( Parlamentul ), care constau din două camere de reprezentare legislativă, astfel echivalente cu Corturile Generale din Spania. Sistemul judiciar este reprezentat de Adunările provizorii, care sunt, de asemenea, direct alese.

PIB - Produsul Intern Brut este un indicator economic care reflectă suma produselor finale, adică bunurile, serviciile pentru consum si investițiile brute, în interiorul unei țări, in decursul unui an. PIB-ul Olandei a fost de aproximativ 1 trilion în 2021, însă a scăzut la 996 de miliarde USD în 2023, din cauza printr-o scădere a investițiilor.

IDU - Indicele dezvoltării umane (IDU, Human Development Index în engleză) este o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei țări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială și nu alți indicatori socio-economici. . În 2021 IDU al Olandei reprezenta 0.941, fiind pe locul 10 în lume.