Analiza ratei inflației în RM în dinamică (2010 -2020)

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei de cercetare. În această lucrare voi încerca să

analizez unul din cele mai perverse dezeechilibre macroeconomice din perioada

curentă. În unele țări, în anumite perioade, inflația a fost și este cel mai mare

inamic al dezvoltării și progresului economic. În alte condiții inflația poate fi un

bun stimulator pentru încadrarea politicilor antiinflaționiste în strategiile de

dezvoltare ale guvernelor.

Republica Moldova are parte de o politică economică lipsită de succese

semnificative. Unul din scopurile primordiale a decidenților de politici economice

este asigurarea stabilității macroeconomice a țării, fapt ce poate fi efectuat prin

intermediul aplicării anumitor instrumente de țintire a inflației. În contextul

modificării prețurilor pe plan mondial, la rândul ei, autoritatea monetară din Republica Moldova va fi impusă să restructureze și să eficientizeze instrumentele și canalele de transmisie a politicii monetare. Astfel, acest studiu are ca scop studierea premiselor și condițiilor necesare pentru atingerea obiectivului de țintire a inflației, analiza și estimarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare în Republica Moldova, fiind prezentate informații despre experiența internațională în procesul de trecere spre țintirea inflației, evidențiind aspectele ce țin de interacțiunea cu flexibilitatea cursului de schimb.

I. Noțiuni Generale

Inflația poate fi definită ca o tendință perseverentă de creștere a nivelului general

al prețurilor. Este un fenomen care, într-un fel sau altul, ne afectează pe toți. Se poate susține că o inflație moderată poate avea unele efecte benefice asupra economiei; de exemplu, ea poate fi compatibilă cu nivelul scăzut al somajului și, dacă prețurile au o tendința inflexibil descrescătoare, poate determina funcționarea mai eficientă a mecanismului acestora. Totuși inflația are efecte dăunătoare asupra economiei și determină o teamă accentuată de hiperinflație-adică o inflație extrem de accentuată ce conduce la prăbușirea sistemului monetar național. Nivelul

general al prețurilor poate fi estimat în diferite moduri. De-a lungul deceniilor postbelice, s-a pus problema că instrumentul principal de măsurare a inflației să fie indicile prețurilor de consum(IPC).

IPC exprimă modificarea medie ponderată a cheltuelilor pe care o familie de talie

mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistență, în concordanță cu nivelul și stuctura nevoii sociale istorice determinate.

4

I.a. Formele inflației după intensitatea acesteia.

- Inflație tărătoare, exprimată printr-un ritm mediu anual de creștere a prețurilor de consum de până la 3%;

- Inflația moderată, dacă prețurile respective cresc în ritm de până la 6%;

- Inflația rapidă, atunci când respectivul ritm se apropie de 10%;

- Inflația galopantă, când creșterea prețurilor de consum depășește 15%.

- Hiperinflația începe în luna în care creșterea prețurilor depășește 50% și se termină în luna anterioară scăderii creșterii prețurilor sub această limită, peste care nu se trece cel puțin un an. În mod cert, hiperinflația exprimă forma excesivă a inflației.

În procesul evaluării nivelului inflației este necesară să se țină cont de trei schimbări principale, caracteristice acestui proces, care sunt:

1. Creșterea prețurilor

2. Scăderea puterii de cumpărare a monedei

3. Existența în circulație a unei cantități de bani ce depășește nevoile reale ale economiei.

Dintre opiniile cu privire la cauzele inflației contemporane menționăm

următoarele:

- emisiune excesivă de semne bănești (bani de hârtie);

- excesul de cerere solvabilă care generează dezechilibru pe piață, întreține urcarea prețurilor accentuând tensiunea inflaționistă în concordanță cu mărirea diferenței dintre cerere și ofertă;

- insuficiența producției de mărfuri (ofertei). Creșterea veniturilor, mai ales a salariilor, nu este însoțită de o creștere corespunzătoare a producției și productivității;

- creșterea excesivă a creditului, care „creează” bani suplimentari față de nevoile circulației, ducând la creșterea accelerată a cererii de mărfuri în comparație cu oferta;

- deteriorarea producției de bunuri economice fără o reducere corespunzătoare a masei monetare aflate în circulație;

- creșterea prețurilor internaționale la materii prime, combustibil și energie, odată cu importarea unor asemenea mărfuri, importându-se și inflație.