Cardul Bancar - Evoluții pe Piața Românească

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă se intitulează "Cardul bancar- evoluţii pe piaţa românească" şi reprezintă o încercare de a prezenta instrumentul care stă la baza fenomenului de civilizaţie, denumit card, în cadrul apariţiei şi expansiunii lui pe piaţa românească în aceste vremuri de schimbare şi de racordare la tehnologiile occidentale. Tema acestei lucrări a prezentat încă de la început pentru mine un interes deosebit, datorită caracterului de noutate al acestuia. Piaţa cardurilor, atât cea internaţională cât şi cea autohtonă este o piaţă extrem de dinamică, într-o permanentă schimbare şi ameliorare, caracterizată în principal de noutate şi inovaţie.

În această lucrare mi-am propus să urmăresc evoluţia pieţei cardurilor din România. Prin urmărirea acestui aspect am reuşit să subliniez, faptul că deşi în ultimii ani România a făcut progrese remarcabile în acest domeniu, ea se clasează cu mult în urma celorlalte ţări europene şi că mai sunt numeroşi paşi de făcut în această direcţie până când această piaţă va ajunge la un nivel optim de dezvoltare.

În finalul lucrării sunt prezentate câteva concluzii cu privire la dezvoltarea activităţii cu carduri din ţara noastră, în condiţiile în care cardul este un simbol nu numai al avansului tehnologic cât şi al apartenenţei individului la o comunitate civilizată.

Evoluţia pieţei cardurilor în România

În martie 1994 a fost creată societatea Romcard, pentru procesarea şi autorizarea tranzacţiilor pe bază de carduri cu utilizare internaţională, în sistemul VISA International, MasterCArd şi Eurocard. Unele bănci româneşti s-au asociat în acest scop, printre care amintim Banca Comercială Română, Bancorex, Banca Agricolă (în prezent Raiffeisen Bank), Banca Ion Ţiriac şi Banca Română de Dezvoltare.

Băncile asociate au realizat acest sistem de procesare centralizat, care are în vedere toate problemele privind autorizarea şi procesarea plăţilor operate în sistemul de carduri internaţional. În acest fel comercianţilor români acceptatori le-a fost creată posibilitatea obţinerii autorizărilor în maximum 30 de secunde şi facilitatea decontării valutare în două zile lucrătoare. În acelaşi timp Romcard se constituie ca o unitate de legătură între aceste bănci şi sistemul de utilizare internaţională a cardurilor, care în cadrul organizaţiei VISA are centrul pentru Europa la Londra. Acest sistem a fost conceput astfel încât să permită procesarea cu uşurinţă şi a altor tipuri de carduri care vor fi introduse în viitor pe piaţa românească.

În august 1995, această activitate de emitere a cardurilor debutează pe piaţa românească, Bancorex fiind prima bancă comercială română care a lansat cardul VISA tipul “ Bussines” şi ‘Classic”, denumite “Bancorex VISA”.

Acest lucru şi anume emiterea cardurilor internaţionale de către o bancă comercială românească, presupunea un acord încheiat cu proprietarul de marcă şi/sau asocierea la Romcard, cu respectarea regulamentului BNR privind principiile şi organizarea plăţilor prin card de către societăţile bancare. Băncile comerciale româneşti au fost preocupate de emiterea cardurilor naţionale în lei, astfel în decembrie 1995, primul card în lei emis în România de către BRD se numea Prima şi avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezentate la nici un card lansat pe piaţă în anii care au urmat. Astfel, Prima este un card cu funcţii duale respectiv debit/credit pentru persoane fizice şi debit pentru companii.

Însă principala particularitate o constituie faptul că Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licenţă AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU (principala marcă de card din Japonia) sau VISA. Această experienţă nu a mai fost repetată, toate cardurile emise ulterior de sistemul bancar român fiind lansate sub o marcă internaţională.

Ordinea cronologică de apariţie a cardurilor pe piaţa românească este următoarea:

- Iunie 1995 BCIT VISA Clasic,

- Ianuarie 1996 BCIT AMEX

- Februarie 1996 BCR Maestro

La începutul lunii octombrie 2001 se aflau în circulaţie 53 de tipuri diferite de carduri active. Indiferent că sunt de credit sau de debit, embosate sau nu, acceptate intern sau/şi internaţional, pentru persoane fizice sau companii, cardurile româneşti au fost emise sub mărcile VISA, AMERICAN EXPRESS şi EUROPAY.