Cererea

AGENTII ECONOMICI

Stiinta economica studiaza comportamentul uman.Multe dintre lucrurile pe care le observam in lume si pe care le folosim ca ipoteze in teoriile noastre, pot fi reduse la deciziile luate de milioane de indivizi.Orice persoana care ia decizii relevante pentru teoria noastra este numita agent economic.

Pentru a usura studiul comportamentului lor, agentii economici sunt impartiti in 3 grupe: persoane fizice agenti individuali, firme si guvern.Acestea sunt dramatis personae al teoriei economice, iar scena pe care isi desfasoara activitatea este piata.

Persoanele fizice agenti individuali joaca doua roluri fundamentale in teoria economica. In primul rand, cei care sunt angajati isi vand serviciile consumatorilor si primesc in schimnb salarii. Altii cum sunt sotiile si copiii care nu presteaza munca salariata, beneficiaza de veniturile acelor membrii din gospodaria lor care presteaza munca salariata. Altii primesc anumite venitui de la guvern sub forma ajutorului de somaj, a burselor studentesti si a pensiilor. In al doilea rand, persoanele fizice isi cheltuiesc veniturile, achizitionand bunuri si servicii. In aceasta calitate ne referim la ei utilizand denumirea de consumatori.

MOTIVATIA

Economistii presupun ca fiecare consumator individual cauta satisfactia sau bunastarea, sau utilitatea maxima, dupa cum este denumit acest concept. Consumatorul procedeaza astfel in limitele impuse de resursele de care dispune.

NATURA CERERII

Cantitatea dintr-un produs pe care consumatorii doresc sa o achizitioneze se numeste cantitatea ceruta. Observati doua lucruri importante in legatura cu acest concept. In primul rand, cantitatea ceruta este cantitatea dorita. Ea reprezinta cantitatea pe care consumatorii doresc sa o cumpere, nu neaparat cantitatea pe care ei reusesc, intr-adevar sa o achizitioneze. Utilizam expresii cum ar fi cantitatea achizitionata in realitate pentru a distinge achizitiile realmente facute de cantitatea ceruta. In al doilea rand observati ca in realitatea cantitatea ceruta este un flux. Nu ne preocupa doar o singura achizitie izolata ci un flux continuu de achizitii si, de aceea trebuie sa exprimam cererea printr-o cantitate anume ceruta pe o perioada de timp – de exemplu cererea de un milion de portocale pe zi, sau sapte milioane de portocale pe saptamana, sau 365 000 000 de portocale pe an. Conceptul de cerere ca un flux pare sa creeze dificultati atunci cand avem de a face cu achizitionarile de bunuri de folosinta indelungata. Evident are sens sa vorbim despre o persoana ce consuma portocale la rata de 30 pe luna, dar ce putem spune despre un consumator care cumpara un televizor nou odata la 5 ani? Aceasta dificultate aparenta dispare daca masuram cererea pentru serviciile oferite de catre bunurile de folosinta indelungata. Astfel, la ratade un aparat nou la fiecare 5 ani cel care achizitioneaza televizorul utilizeaza serviciul ( de a vedea programe TV ) la rata de 1/60 pe luna.

FACTORII CARE DETERMINA CANTITATEA CERUTA : FUNCTIA CERERII

Cinci variabile principale determina cantitatea ceruta din fiecare produs de catre fiecare consumator individual :

1. pretul produsului

2. pretul celorlalte produse

3. venitul si bunastarea consumatorului

4. diversi factori „sociologici”

5. gusturile consumatorilor.

CERERE SI PRET

Suntem interesati sa dezvoltam o teorie despre cum se stabileste pretul produselor.Pentru a face asta trebuie sa studiem relatia dintre cantitatea ceruta din fiecare produs si pretul propriu al produsului.Aceasta necesita sa mentinem toate celelalte influente constante si punem problema:cum va varia cantitatea ceruta dintr-un produs atunci cand pretul sau variaza?O ipoteza economica de baza consta in:cu cat pretul unui bun este mai scazut,cu atat cantitatea ceruta va fi mai mare,ceilalti factori raman aceiasi.De ce acest lucru ar putea fi adevarat?Un motiv major este ca exista de obicei mai multe produse care satisfac aceeasi dorinta sau nevoie data.Acum sa analizam ce se intampla daca mentinem venitul, gusturile, marimea populatiei si preturile tuturor celorlalte produse constante si variem pretul unui singur produs.Mai intai sa presupunem k pretul acestui produs creste.Produsul devine astfel un mod mai costisitor de satisfacere a unei nevoi.Unii consumatori vor inceta definitiv sa-l mai cumpere; alti vor cumpara cantitai ami mici; altii vor continua sa-l cumpere in aceleasi cantitati; insa nici un consumator rational nu va cumpara o cantitate mai mare din acest produs.Deoarece multi consumatori se vor orienata total sau partial catre alte produse pentru asi satisface aceeasi nevoie, se va cumpara o cantitate mai mica din produsul al carui pret a crescut.De exemplu, cum carnea devine mai scumpa, consumatorii pot indrepta o parte din cheltuielile lor catre inlocuitotori de carne, sa nu mai consume carne la unele mese si sa consume mai putina la altele. In al doilea caz,sa scadem pretul produsului.Acesta face produsul un mod mai ieftin de a satisface o nevoie data.Consumatori vor cumpara astfel o cantitate mai mare din acest produs.In consecinta, ei vor cumpara mai putin din alte produse similare ale caror preturi nu au scazut si care, ca rezultat, au devenit scumpe relativ la produsul in cauza.

CURBA CERERII DE PIATA

Pana acum am discutat cum depinde cantitatea ceruta dintr-un produs de un consumator de pretul produsului, toti ceilalti factori ramanand neschimbati.Pentru a explica comportamentul de piata, trebuie sa stim cererea totala a tuturor consumatorilor. Pentru a obtine o schema a cererir de piata, insumam cantiattile cerute de fiecare consumator la un anumit pret pentru a obtine cantiatea totala ceruta la acel pret.Vom repeta procesul pentru fiecare pret pentru a obtine o schema a cererii totale – sau a cereri de piata- la toate preturile posibile. Graficul acestei scheme este numit curba cereri de piata.