Cererea și oferta de muncă în România

Capitolul 1

Cererea de munca

Concept. Legea cererii

Cererea este o categorie economica ce exprima, in anumite conditii social-istorice nevoia sociala. Este o forma de concretizare a nevoii sociale fara a se identifica cu aceasta. Cererea este numai o parte a nevoii sociale, determinata de marimea mijloacelor banesti, de puterea de cumparare de care dispun membrii societatii. Ea reprezinta partea solvabila a nevoii sociale, respectiv acea parte care poate fi satisfacuta de piata. Reiese ca intre cerere si nevoia sociala relatiile sunt de subordonare, ca de la parte la intreg. Explicatia o gasim in faptul ca trebuintele umane sunt intodeauna cu un pas inaintea posibilitatilor pe care le are societatea pentru a le satisface. In calitatea ei de categorie a economiei de schimb.

Cererea de munca reprezinta cantitatea totala de munca necesara desfasurarii activitatilor economico-sociale dintr-o tara la unmoment dat.

Ea are ca punt de plecare nevoia de munca, dar nu este egala cu acesta. Deci, din cererea de munca nu fac parte muncile nesalarizate, precum: munca femeilor casnice, a militarilor in stagiu, a elevilor si studentilor, altor persoane care nu vor sa munceasca, avand alte venituri. Astfel spus, cererea de munca este reprezentata de nevoia de munca salarizata. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza, prin utilizarea disponibilitatilor de munca existente in societate, adica cantitatea de munca ce poate fi depusa de populatia apta a tarii respective in perioada data. Si in acest caz trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta de munca ci numai cele care urmeaza sa fie salarizate, remunerate.

Paul Heyne sublinia in mod expres faptul ca cerea este conceptul ce leaga cantitatile solicitate in vederea achizitionarii, de sacrificiile ce trebuie facute de cumparatori pentru a obtine aceste cantitati.

Cererea este un act individual, ea poate fi privita ca cerere pentru un produs sau un serviciu anume, pentru o industrie sau cererea pentru o firma, respectiv pentru productia ei, insa formarea preturilor depinde de confruntarea cererii totale cu oferta totala a bunului sau serviciului respectiv.

In viata economica cererea apare sub diferite aspecte, cum ar fi: cererea de marfuri, de servicii, de consum, cerere solvabila, nesolvabila, complexa, curenta, periodica, rara, efectiva, potentiala, derivata.

Uneori cererea este confundata cu cantitatea ceruta, insa cererea pentru un anumit bun nu se poate formula doar cantitativ, ea ne apare ca o relatie intre doua variabile: pretul si cantitatea ceruta. Astfel exista intotdeauna un sir de preturi si un sir de cantitati pe care agentii economici ar dori sa le achizitioneze la fiecare din preturile respective. Deplasarea de la un rand al specificatiei la altul, trebuie inteleasa ca o modificare a cantitatii cerute la anumite niveluri de pret si nu ca o modificare a cererii. Astfel reducerea pretului unitar determina procesul de extindere a cererii, in timp ce cresterea pretului unitar genereaza o contractie a cererii.

Dimensiunea cererii pentru un anumit bun, precum si dinamica acesteia sunt determinate de nivelul si dinamica pretului bunului respectiv. Deci, intre schimbarea pretului unitar al unui bun si modificarea cantitatii cerute din bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate, care reprezinta de fapt continutul legii generale a cererii.

Conform acestei legi, daca pretul bunurilor, resurselor si serviciilor va scadea, in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers, daca preturile cresc, va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ( celelalte conditii ramanand neschimbate ).

Relatia dintre pretul unitar al unui bun si cantitatea de bunuri ceruta intr-o anumita perioada de timp se poate reprezenta grafic, obtinindu-se curba cererii.

Marimea cererii poate fi influentata de urmatorii factorii:

• nevoile sociale

• nivelul preturilor

• venitul mediu pe gospodarie

• pretul bunurilor inlocuitoare sau complementare

• factorii demografici

• factorii psihologici